Acte procesuale de dispozitie ale partilor (renuntarea, achiesarea, tranzactia)

Hotararea judecatoreasca este actul final al judecatii, actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti, act cu caracter jurisdictional.

Clasificarea hotărârilor.

In functie de nivelul judecatii care se finalizeaza prin hotarare:

  • Sentinta – hotararea de solutionare a cauzei de prima instanta sau prin care instanta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Este sentinta si hotararea prin care judecatoria solutioneaza caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si alte organe cu astfel de activitate.
  • Decizia – hotararea de solutionarea a apelului, recursului si RIL, precum si hotararea ca urmare a anularii in apel a hotararii de prima instante si retinerii spre rejudecare ori casarea cu retinere in recurs.

Termenul de grație.

Prin termen de gratie se intelege amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului pentru executarea hotararii.

Modalitate. Numai instantele care judeca fondul (prima instanta si apel) pot acorda un asemenea termen si numai prin hotararea de fond, nu pe cale de ordonanta presedintiala sau contestatie la executare.

Particularitate. Nu se va acorda termen de plata debitorului daca acestuia deja i se acordase un termen rezonabil de plata de catre creditor si a avut posibilitatea sa execute intr-un termen rezonabil, calculat de la data comunicarii cererii de chemare in judecata (punerea in intarziere). Daca s-a stabilit termenul, executarea nu se poate face inainte de implinirea lui, cu exceptia stituatiei in care debitorul e decazut din beneficiul termenului.

Nu se acorda termen. In materia cambiei, biletului la ordin si cecului nu sunt admise termene de garantie, nici legale si nici judecatoresti.

Cheltuielile de judecată.

Cheltuielile de judecata constau in taxele judiciare de timbru, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale specialistilor, sumele convenite martorilor pentru deplasare si pierderile cuvenite de necesitatea prezentei la proces, cheltuieli de transport si cazare si altele necesare.

Solicitare. Partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Nu pot fi micsorate. Nu vor putea fi micsorate cheltuielile de judecata avand ca obiect plata taxei judiciare de timbru, precum si plata sumelor cuvenite martorilor pentru deplasare si  pierderile cauzate de necesitatea prezentei la proces, inclusiv transport si cazare.

Partea care a pierdut procesul va suporta cheltuielile de judecata facute de adversar, dar numai la cererea acestuia. Totusi, ca exceptie, paratul care a recunoscut, la primul termen, pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata; daca el a fost pus in intarziere inainte sause afla de drept in intarziere, nu i se aplica aceasta exceptie, deci chiar si daca recunoaste la primul termen.

Omisiune. Daca s-au solicitat cheltuieli de judecata, dar instanta a omis sa le acorde, partea interesata poate cere completarea hotararii sau, daca hotararea este definitiva, o poate ataca pe calea revizuirii, pentru minus petita ori le poate cere printr-o cerere separata. Prescriptia este de 3 ani.

Efectele hotărârii

Dezinvesteste[1]. Hotararea dezinvesteste instanta si are forta probanta a unui inscris autentic[2]. Cand este executorie sau definitiva poate fi pusa in eexecutare silita, daca cel care a pierdut nu-si executa de bunavoie obligatia. Hotararea este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii[3] acestora. Ea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta nu face, in conditiile legii, dovada contrara.[4]

Autoritate de lucru judecat. Hotararea care solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale sau incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.

Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin  care s-a solutionat o chestiune litigioasa. Hotararea prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

Daca hotararea este supusa apelului sau recursului, autoritatea este provizorie. Hotararea atacata cu contestatie in anulare sau revizuire isi va pastra autoritatea pana cand va fi inlocuita cu o alta hotarare, daca va fi. Intotdeauna hotararea prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

Exceptia autoritatii de lucru judecat. Poate fi invocata de instanta sau de parti in orice stare a procesului, chiar inaintea instantei de recurs. Ca efect al admiterii exceptiei, partii i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata – este singura exceptie de la non reformatio in peius.

Verificarea existentei sau inexistentei autoritatii se face prin observarea triplei identitati de elemente: parti[5] (prezenta juridica, nu fizica), obiect (obiect material si dreptul subiectiv ce poarta asupra lui) si cauza (temeiul juridic).

Nu exista autoritate de lucru judecat atunci cand cererea a fost respinsa pe baza unui aspect formal precum neplata taxei de timbru, nesemnarea cererii, neindeplinirea procedurii prealabile, respingerea ca prematura etc. Acestea nu se vor putea opune intr-un proces ulterior.

Prin epuizarea cailor de atac, autoritatea de lucru judecat doar isi transforma caracterul provizoriu intr-unul definitiv, iar exercitarea cailor de atac doar suspenda executorialitatea hotararii, iar nu forta lucrului judecat.

Daca s-a nesocotit lucrul judecat (nedefinitiv) prin formularea unei noi cereri, remediul va consta in invocarea exceptiei de litispendenta, atunci cand litigiul se mai afla in instantele de fond.

Hotararile provizorii nu produc autoritate de lucru judecat asupra fondului dreptului, cum ar fi ordonanta presedintiala sau cererile posesorii. Astfel, aceasta exista atata vreme cat se mentin imprejurarile care au determinat adoptarea solutiei.

Hotararea supusa cailor extraordinare de atac ale contestatiei in anulare sau revizuirii isi pastreaza autoritatea de lucru judecat pana la momentul inlocuirii lor cu o alta hotarare. Astfel, exista o dubla conditie pentru a afecta autoritatea de lucru judecat: (1) calea de atac extraordinara de retractare sa fie admisa; (2) hotararea initiala sa fie inlocuita cu o alta hotarare (este posibil ca, rejudecandu-se cauza, sa se pronunte aceeasi solutie).

Executarea vremelnică.

Ca regula, numai hotararea executorie sau definitiva poate fi pusa in executare silita. Prin exceptie, se pot pune in executare si hotarari de prima instanta, nedefinitive daca se bucura de executare provizorie, de drept sau judecatoreasca.

Aceasta categorie de hotarari este justificata prin considerente legate fie de necesitatea executarii fara intarziere a unei hotarari (pensia de intretinere, plata salariilor), fie din ratiuni vizand urgenta (actiunile posesorii), fie probabilitatea mentinerii hotararii si in calea de atac (recunoasterea pretentiilor reclamantului).

Executarea provizorie de drept:

  1. Autoritatea parinteasca. Stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea locuintei minorului si modul de modul de exercitare a dreptlui de a avea legaturi persoanle cu minorul;
  2. Salarii si somaj. Plata salariilor si a altor drepturi juridice de munca si a sumelor cuvenite somerilor;
  3. Accidente de munca. Despagubiri pentru accidente de munca;
  4. Rente, ntretinere sau alocatie. Rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
  5. Vatamare. Despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au dat ca prestatii banesti succesive;
  6. Reparatii grabnice
  7. Sigiliu sau inventar. Punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului;
  8. Posesia. Cereri privitoare la posesie, numai in ceea ce priveste posesia;
  9. Recunoasterea pretentiilor[6]. Hotararile in temeiul recunoasterii de catre parat, in tot sau in parte, a pretentiilor reclamantului.
  10. Alte cazuri:
    1. incheierea pentru drepturile banesti ale martorului sau expertului;
    2. incheierea de incuviintare a sechestrului asigurator sau a popririi asiguratorii;
    3. ordonanta presedintiala;
    4. ordonanta de plata, chiar daca este atacata cu cerere in anulare.

Executarea provizorie judecatoreasca

Se incuviinteaza daca e vorba de hotarari privitoare la bunuri ori de cate ori va considera ca masura este necesara in raport cu temeinicia vadita a dreptului ori cu insolvabilitatea debitorului, precum si pentru evitarea unui prejudiciu pentru creditor.

Aceasta trebuie solicitata de creditor, nu din oficiu. Cererea se poate face in scris sau verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor. Daca cererea a fost respinsa in prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel. Prin urmare, cererea nu poate fi formulata pentru prima data in apel.

Nu se poate acorda executarea provizorie la:

  • stramutarea de hotare, desfiintare constructii, plantatii sau alte asezari fixe;
  • intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.

Suspendarea executarii provizorii. La cererea debitorului, adica a partii interesate, instanta poate suspenda executarea, fie ca este de drept sau judecatoreasca.

Cererea de suspendare. Poate fi solicitata fie prin cererea de apel, fie distinct in tot cursul judecatii in apel. Cererea se depune la prima instanta sau la instanta de apel.

Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel

Judecata se va efectua cu citarea partilor, iar dupa dezbateri, instanta se va pronunta prin incheiere, care este supusa acelorlasi cai de atac ca si hotararea atacata. Suspendarea se va incuviinta numai cu plata unui cuantum al carei cuantum va fi stabilit de instanta.

Ordonanta presedintiala. Totusi, va putea fi incuviintata provizoriu prin ordonanta presedintiala, chiar si inainte de sosoirea dosarului, cu cautiunea obligatorie.

 

Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii.

Indreptarea hotararii. Erorile sau omisiunile cu privire la nume, calitatea si sustinerea partilor sau cele de calcul sau alte erori materiale pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

Indreptarea priveste greselile din dispozitiv, din considerente sau din practicaua hotararii sau incheierii. Aceasta nu influenteaza solutia si nu  pun in discutie sensul sau intinderea hotararii sau incheierii.

Indreptarea erorii materiale poate fi facuta oricand, chiar si dupa trecerea termenului de prescriptie a executarii silite a hotarai, deoarece chiar lipsita de forta executorie, hotarareare calitatea unui inscris autentic, putand fi folosita ca proba in alt proces.[7]

Citarea partilor nu este obligatorie, dar este posibila.

Instanta pronunta o incheiere.

 

Lamurirea hotararii. Daca sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca aceasta cuprinde dispozitii contradictorii, partile pot cere instantei sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.

Prin lamurirea hotararii se poate individualiza obiectul dreptului recunoscut sau eliminarea caracterului echivoc al dispozitivului etc.

Lamurirea hotararii se refera numai la dispozitivul acesteia, nu si la considerente sau practicaua hotararii cum este la indreptarea hotararii.[8]

Daca nu s-a utilizat aceasta procedura, lamurirea hotararii se va putea obtine si pe calea contestatiei la titlu. Contestatia la titlu se poat eintroduce oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita. Judecata se face cu citarea partilor.

Citarea partilor este obligatorie, in camera de consiliu.

Instanta pronunta o incheiere.

 

Completarea hotararii. Daca instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara apel sau recurs, iar in cazul hotararilor dupa casarea cu retinere in termen de 15 zile de la pronuntare. Procedura se aplica si daca instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor sau aparatorilor.

Partea are la dispozitie si varianta de a formula o cerere separata deoarece nu I se poate opune autoritatea de lucru judecat din moment ce instanta nu s-a pronuntat pe respectiva cerere.

Compeltarea nu se poate folsi atunci cand se invoca faptul ca instanta a omis sa se pronunte asupra unei exceptii, chiar daca a fost unita cu fondul, ori ca instanta de apel a omis sa se promnunte asupra unei critici sau probe.

Citarea partilor este obligatorie.

Instanta pronunta o hotarare separata, care se ataseaza la hotararile originale.

Cale de atac.

Sunt supuse acelorlasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat indreptarea, inlaturarea sau completarea.

Indreptarea, lamurirea sau completarea[9] nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, fiind nevoie sa se recurga la aceste proceduri.

Daca cererea a fost admisa, cheltuielile vor fi suportate de stat, iar daca a fost respinsa, de catre parte.

___________________________________________________________

Mentiuni:

[1] De la efectul dezinvestirii instantei exista unele exceptii, atunci cand judecatorului I se cere sa revina asupra hotararii sale, pentru a-I aduce dispozitii noi:

  • Daca prin hoararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se va putea cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara apel sau recurs, iar in cai dupa casarea cu retinere, I ntermen de 15 zile de la pronuntare. Cererea se solutioneaza cu citarea partilor, prin hotarare separata ce se ataseaza la hotararile originale.

[2] Constatarile e care judecataorul le-a facut prin propriile simturi fac dovada pana la inscrierea in fals atat fata de parti, cat si fata de terti. In schimb, continutul declaratiilor partilor in instanta fac dovada pana la proba contrara atat fata de parti, cat si fata de terti.

[3] Notiunea de succesori include succesorii universali, dar si pe cei cu titlu particular; hotararea isi va produce efectele si fata de acesta, cu exceptia cazului in care a dobandit dreptul cu buna-credinta si nu poate fi evins potrivit legii.

Sunt asimilati succesorilor si creditorii chirografari.

[4] Opozabilitatea reprezinta obligatia fiecarui tert, neparticipant la proces, de a respecta situatia juridica rezultata in urma hotararii, in sensul de a se abtine de la impiedicarea exercitarii drepturilor recunoscute partilor prin hotarare. Spre deosebire de parti, fata de care hotararea are autoritate de lucru judecat, tertii pot face proba contrara celor retinute in hotararea judecatoreasca.

[5] Atentie! Exista identitate de parti chiar daca intr-un proes o parte a figurat ca reclamanta si cealalta ca parata, iar in al doilea proces aceste calitati sunt inversate.

[6] Când pârâtul a recunoscut în tot sau în parte pretenţiile reclamantului, instanţa, la cererea acestuia din urmă, va da o hotărâre în măsura recunoaşterii. Hotararea in cazul recunoasterii se ataca numai cu recurs la instanta ierarhic superioara. Fiind un act unilateral (achiesarea), nu e necesar acordul reclamantului.

[7] Nu reprezinta eroare materiala anularea unei cereri ca netimbrata.

[8] Este inadmisibila cererea de lamurire a hotararii prin care se cere inlaturarea contradictiilor dintre dispozitiv si considerente sau prin solicitarea adaugarii unui nou debitor, reactualizarea unei sume de bani din dispozitiv etc.

[9] Totusi nepronuntarea asupra unui lucru cerut (minus petitia) poate fi invocata pe calea revizuirii, partea avand dreptul de a alege intre aceasta si procedura completarii. Astfel, daca partea nu a solicitat completarea in termenul legal (acelasi termen in care se poate declara apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul celor date in caile extraordinare sau in fond dupa casarea cu retinere, in 15 zile de la pronuntare), se va putea exercita calea extraordinara de retractare a revizuirii potrivit art. 511 NCPC.