Am intarziat… – Decaderea – Sanctiuni procedurale

Decaderea este sanctiunea procedurala care consta in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a indeplini orice alt act de procedura daca nu s-a respectat un termen imperativ absolut prevazut de lege.

Astfel, decaderea reprezinta sanctiunea aplicabila pentru neexercitarea la timp a unui anumit drept. Decaderea opreste partea sa mai faca acte procedurale dupa expirarea termenului imperativ absolut. Decaderea este indisolubil legata de termenele de procedura, avand o functie preventiva si sanctionatorie. Asadar, decaderea exprima pierderea unui drept procesual, nu si a dreptului subiectiv dedus judecatii.

Conditiile de operabilitate a decaderii:

  1. Existenta unui termen imperativ absolut inauntrul caruia trebuie sa fie efectuat un act;
  2. Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inauntrul acestui termen (regula opereaza numai pentru parti);
  3. Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii
    1. legea prevede expres o alta sanctiune
    2. cand partile sunt legate printr-un raport de solidaritate/indivizibilitate si una dintre ele a facut actul in termen
    3. cand partea interesata a fost impiedicata din motive temeinice

Termenele pentru exercitarea cailor de atac sunt considerate norme de ordine publica.

Invocarea decaderii

Daca termenele sunt stabilite prin norme de ordine publica, de oricine, in orice faza a procesului.

Daca termenele sunt stabilite prin norme de ordine privata, de partea vatamata, pana la primul termen de judecata care are loc dupa cunoasterea motivului decaderii, daca legea nu prevede alt moment expres.

Se va invoca prin exceptie daca procesul este in curs sau prin motiv de cale de atac, daca deja s-a pronuntat o hotarare.

Spre exemplu:

  • de ordine publica – termenele pentru exercitarea cailor de atac;
  • de ordine privata – termenele pentru depunerea cererii de chemare in judecata/solicitarea de probe etc.

Efectele decaderii

  • Pierderea dreptului procesual de a face un act ce nu a fost exercitat in termen (daca totusi se face actul, acesta va fi nul, nulitatea actelor tardive fiind o consecinta a decaderii);
  • Dreptul subiectiv nu este atins, insa poate fi afectat de decadere (de principiu, decaderea nu afecteaza dreptul subiectiv, ci dreptul procesual – totusi, pierderea dreptului subiectiv poate interveni mediat, nu direct);
  • Actul ramane valabil daca curpinde constatari de fapt sau declaratii; asemenator cu nulitatea, atat actul nul, cat si cel tardiv, sunt lipsite de efecte din punct de vedere al functiei lor procedurale, dar pot produce alte efecte;
  • Decaderea isi produce efectele doar daca a fost constatata de instanta (nu opereaza de drept); daca nu a fost constatata, actul ramane valabil si isi produce efectele. Decaderea opereaza prin simplul fapt al expirarii termenului. Actul tardiv nu mai poate fi refacut, stingandu-se insusi dreptul procesual;
  • Este o institutie de drept strict, ce nu poate fi extinsa prin analogie;
  • Nimeni nu se poate prevala de o decadere pricinuita de propriul fapt.

Repunerea in termen

Este un caz in care decaderea poate fi evitata daca partea dovedeste intarzierea exercitarii din cauza unor motive temeinic justificate. Astfel, repunerea in termen este un beneficiu prevazut de lege, dar acordat de instanta. Nu se dispune din oficiu, ci doar la cererea celui interesat.

Presupune formularea unei cereri, dovedirea impierdicarii din motive temeinice si savarsirea a 2 acte de procedura (cererea de repunere in 15 zile de la data incetarii motivelor impiedicarii si savarsirea actului procedural neexercitat in termen). Cererea se introduce la instanta in fata careia trebuia indeplinit actul, fiind accesorie si incidentala fata de cererea principala.

 


Bibliografie:

prof. univ. dr. Traian Briciu – note de curs

Download PDF