Vom analiza mai jos competenta materiala a judecatoriei, potrivit art. 94 NCPC: în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: a) cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede expres altfel;[1] b)
Contestatia la executare Cei interesati sau vatamati prin executare pot face contestatie impotriva: Executarii silite sau oricarui act de executare Incheierilor date de executorul judecatoresc Daca executorul refuza sa efectueze executarea sau sa implineasca un act de executare[1] Sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu Anularea incheierii de incuviintare a
Nu sunt supuse cailor de atac: – Hotararea de declinare a competentei (132) – Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent. – Regulatorul de competenta (135) – Hotărârea de declinare a competenţei
Partea speciala a judecatii in prima instanta este impartita in 2 parti: etapa scrisa si etapa cercetarii si a dezbaterilor (oralitatea). Vom prezenta drepturile si procedurile corespunzatoare etapei scrise. Cererea de chemare in judecata Actul de sesizare a instantei este, de regula, cererea de chemare in judecata, dar poate fi si cererea reconventionala, interventia principala,
Judecata si executarea silita nu reprezinta decat doua faze ale actiunii civile, astfel incat trecand de la o faza la cealalta nu iesim din campul dreptului la actiune. In faza judecatii primeaza aspectul de proitectie, iar in faza executarii silite domina aspectul de constrangere. Executarea silita intervine numai in masura in care debitorul nu executa
Procedura se aplica in litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, dupa caz, ocupate fara drept de catre fostii locatari sau alte persoane. Caracter facultativ. Reclamantul poate alege intre procedura aceasta sau procedura de drept comun. Dispozitiile acestea nu aduc atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei, despagubirilor sau a altor drepturi nascute in
Se aplica creantelor certe, lichide si exigibile Creantele constau in obligatii de plata a unor sume de bani ce rezulta dintr-un contract civil Inclusiv intre profesionisti si autoritati (constatat prin inscris/statut, regulament, inscrisuri insusite de parti prin semnatura sau alt mod legal)[1] Procedura are caracter litigios (drept potrivnic fata de debitor) Contractele care stau la
Ordonanta presedintiala Procedura contencioasa Conditii cumulative (daca una nu e respectata => respinsa ca inadmisibila) Urgenta (cazuri grabnice, pagube prin intarziere, pagube iminente)[1] Caracterul provizoriu Neprejudecarea fondului Aparenta unui drept (in favoarea reclamantului exista aparenta de drept)[2] Nu pot fi dispuse masuri care sa solutioneze cauza pe fond si nici masuri a caror executare nu
Procedura necontencioasa (voluntara, gratioasa) reprezinta acea procedura sub imperiul careia instanta de judecata este abilitata cu solutionarea unor cereri pentru a caror dezlegare nu este necesara stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, neexistand astfel o contrarietate de interese. Asadar, instanta exercita un control asupra asupra cererilor cu care este sesizata. Obiect. Se
Este un mijloc procesual de natura sa asigure o practica judiciara unitara. Obiectul. O chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, este noua si asupra acesteia ICCJ nu a statuat si nici nu face obiectul unui RIL. Cine poate sesiza. Un complet al ICCJ, al curtii de apel sau al tribunalului,
Obiect. Pot fi atacate pe calea revizuirii hotararile definitive pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul. Asadar, hotararea trebuie sa fie executorie sau definitiva.[1] De la regula pronuntarii sau evocarii fondului exista 5 exceptii expres prevazute: Un judecător care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină când aceste împrejurări au influenţat
Apelul este o cale de atac ordinara, de reformare, care permite judecarea procesului in fata unei instante superioare, in al doilea grad de jurisdictie, comuna, devolutiva si suspensiva de executare. Obiect apel principal. Acesta este constituit de hotararile date in prima instanta. Sunt supuse apelului si hotararile date in ultima instanta daca, potrivit legii, instanta nu
Hotararea judecatoreasca este actul final al judecatii, actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti, act cu caracter jurisdictional. Clasificarea hotărârilor. In functie de nivelul judecatii care se finalizeaza prin hotarare: Sentinta – hotararea de solutionare a cauzei de prima instanta sau prin care instanta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Este sentinta
Cursul normal al procesului poate fi influentat si de actele de dispozitie ale partilor, fie ca provin de la reclamant (renuntarea), fie de la parat (achiesarea) sau de la ambele parti (tranzactia). Datorita acestor acte, procesul nu mai parcurge toate etapele sau hotararea se pronunta dupa alte reguli. Actele de dispozitie pot fi facute de
Perimarea[1] este o sanctiune procedurala ce intervine in cazul in care nu se respecta cerinta de a exista continuitate intre actele de procedura, lasandu-se procesul in nelucrare timp de 6 luni, din motive imputatile partii. Perimarea poate opera atat in fata primei instante, cat si a cailor de atac. Ea priveste atat actiunile prescriptibile, cat
Prin suspendare, cursul judecatii se opreste, iar procesul ramane in nelucrare. Indiferent de felul suspendarii (voluntara, de drept, facultativa), masura se dispune, in toate cazurile, numai de catre instanta, in conditiile expres prevazute de lege. Suspendarea voluntara Judecatorul va suspenda judecata: cand amandoua partile o cer (expresa) cand niciuna dintre parti, fiind legal citate, nu se
Este un mijloc de proba prin care se lamuresc aspecte de fapt pentru care sunt necesare cunostinte de specialitate. Indiferent de caracterul facultativ sau obligatoriu al expertizei, acest mijloc de proba nu are valoare probatorie prestabilita, judecatorul urmand a analiza intreg materialul probatoriu. Nu vizeaza aspecte de drept fiindca pe acestea le lamureste instanta. Ca regula, expertiza este
Prezumtiile nu sunt probe, ci niste rationamente logice; acestea reprezinta consecinte pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut. Probabilitatea este de esenta prezumtiei. Clasificare: Prezumtiile legale – unele permit sau nu permit proba contrara Prezumtiile judiciare sa aiba greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului
Constituie marturisire recunoasterea de catre una dintre parti, prin proprie initiativa sau prin interogatoriu, a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentia sau apararea. Astfel, spre deosebire de marturie, care provine de la martor, marturisirea apartine numai uneia din partile procesului: reclamant, parat sau tert intervenient. Caracteristici: Marturisirea vizeaza un fapt, nu un
Admisibilitatea probei. Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel. Acte peste 250 lei. Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. Ca exceptie, se poate dovedi cu martori orice act juridic, indiferent de valoarea lui, contra unui