Competenta materiala a judecatoriei, cu scurte explicatii

Vom analiza mai jos competenta materiala a judecatoriei, potrivit art. 94 NCPC:

  1. în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
  2. a) cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede expres altfel;[1]
  3. b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;
  4. c) cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaţii aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi cele privind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;[2]
  5. d) cererile de evacuare;[3]
  6. e) cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi plantaţiilor, dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească;[4]
  7. f) cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în grăniţuire;[5]
  8. g) cererile posesorii;
  9. h) cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe;[6]
  10. i) cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare;[7]
  11. j) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;

 

  1. căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;

 

  1. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

– cererea de asigurare a probelor, pe cale separata, inainte de judecata fondului (judecatoria din circumscriptie) – 360 NCPC

– contestatia la executare (regula: instanta de executare; exceptie: judecatoria de la locul situarii imobilului – c. alternativa)

– cererile de investire cu formula executorie a titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti

– cererile de incuviintare a executarii silite, ca instante de executare, daca legea nu prevede altfel

– cererile cu valoare redusa

– cererile de evacuare din imobilele folosite fara drept (judecatoria de la locul situarii imobilului – c. exclsiva)

– cereri de inscriere in cartea funciara a drepturilor reale imobiliare dobandite in temeiul uzucapiunii

– caile extraordinare de retractare (contestatia in anulare si revizuirea) indreptate impotriva propriilor hotarari[8]

– cererile de indreptare, lamurire si completare a propriilor hotarari

 

Mentiuni:

[1]Numai masurile de ocrotire sunt vizate de competenta judecatoriei, nu si actiunile ce decurg din nerespectarea masurilor de ocrotire.

[2]Numai litigiile intre asociatie si proprietari sau invers si terti care asigura utilitatile. Nu se aplica aceasta competenta pentru litigiile dintre asociatia de proprietari si autoritatea publica locala sau alte institutii publice, acestea fiind de competenta insantelor de contencios (tribunal);

nu se aplica nici litigiilor ce decurg din contractele de munca incheiate cu angajatii asociatiei, acestea fiind de competenta tribunalului.

[3] Actiunea in evacuare sanctioneaza incalcarea unui drept de creanta, fiind o actiune personala imobiliara. Cand este capat de cerere principal, competenta este a judecatoriei, indiferent de valoare.  Procedura speciala a evacuarii din imobilele folosite fara drept este de competenta exclusiva a judecatoriei de la locul imobilului.

A nu se confunda cu actiunea in revendicare imobiliara, fiind o actiune reala – reclamantul exhiba, in calitate de proprietar, titlul de proprietate si cere pe acest temei restituirea; competenta materiala actiunii in revendicare se determina dupa valoarea cererii.

[4] Limitele dreptului de proprietate legale, judiciare sau conventionale sau serviturile propriu-zise. Daca sunt cu titlu principal, sunt de competenta judecatoriei.

Daca se incalca clauza de inalienabilitate, competenta va fi determinata dupa valoarea obiectului litigiului.

[5] Actiunea in granituire are ca obiect numai stabilirea limitelor de hotar, fara a implica diferende sau contestari. Daca reclamantul contesta dreptul paratului, in privinta existentei sau a intinderii, ne vom afla in fata unei actiuni in revendicare, competenta stabilindu-se dupa valoarea obiectului litigiului (criteriu valoric).

[6] Unele cereri, chiar daca sunt neevaluabile, sunt tot de competenta tribunalului: contencios administrativ, litigii de munca, asigurari sociale, proprietate intelectuala. De mentionat ca exista cereri ce, chiar daca nu au ca obiect plata unei sume de bani, decurg dintr-un raport juridic cu caracter patrimonial – competenta lor va fi dupa valoarea  cererii.

[7] Partajul trebuie sa reprezinte capatul principal al actiunii (scopul demersului judiciar). Daca cererea de partaj are alaturi capete ce au ca obiect – constatarea deschiderii succesiunii, a calitatii de mostenitor, a cotelor-parti, reductiunea liberalitatilor, anularea certificatului de mostenitor, anularea testamentului, raportul donatiilor – acestea nu vor fi considerate capete principale, ci capete accesorii, fiind simple chestiuni prealabile solutionate in cadrul partajului.

[8] Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere – 510 NCPC.

Download PDF