Competenta materiala

Dupa ce s-a stabilit ca pricina este de competenta instantelor judecatoresti (competenta generala), in cadrul sistemului acestor organe judiciare urmeaza a se determina daca pricina respectiva va fi judecata de judecatorie, tribunal, curte de apel sau de ICCJ, in functie de regulile de competenta materiala.

Astfel, competenta materiala presupune o delimitare intre instante de grad diferit. Competenta materiala este reglementata de nome de ordine publica, deci are un caracter absolut, astfel incat partile nu pot conveni sa deroge de la aceste norme. Exceptia de necompetenta materiala poate fi invocata de parti, procuror, de instanta din oficiu numai pana la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.

Competenta materiala a judecatoriei

In noua legislatie, tribunalul are plenitudinea de competenta pentru judecata in prima instanta, fiind competent sa solutioneze, in prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.

Prin urmare, judecatoria a devenit o instanta de exceptie, solutionand doar cererile expres si limitativ prevazute de lege ca fiind de competenta sa. Prin urmare, normele care instituie competenta judecatoriei sunt de stricta interpretare si aplicare si nu pot fi extinse prin analogie.

Conform art. 94 NCPC, judecatoriile judeca, in prima instanta urmatoarele cereri:

  1. Cererile date de Codul Civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Potrivit 107 C. civ, procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenta instantei de tutela si de familie stabilite potrivit legii, denumita in continuare instanta de tutela. Asadar, NCPC instituie ca instanta de tutela judecatoria.
    1. Tribunalul, ca exceptie, judeca in prima instanta, in materia plasamentului, a plasamentului de urgenta si a adoptiei.
  2. Cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii. Nu intra in aceasta categorie cererile privind rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora, deoarece aceste cereri sunt de competenta primarului unitatii administrativ-teritoriale. In schimb, judecatoria va fi instanta competenta sa solutioneze contestatia impotrvia dispozitiei primarului privitoare la rectificare.
  3. Cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice dintre asociatiile de proprietari. Judecatoria este competenta sa solutioneze si cererile privind drepturile si obligatiile proprietarilor din condominiu decurgand din coproprietatea fortata si perpetua asupra partilor comune, chiar daca nu exista asociatie de proprietari.
    1. Atentie! Legea nu include si litigiile referitoare la raporturile juridice dintre asociatia de proprietari si terti care, potrivit legii speciale, sunt date in competenta altor instante, cum ar fi litigiile decurgand din raporturile juridice de munca dintre asociatia de proprietari si angajatii sai sau litigiile in materie de contencios administrativ in care ar fi implicata asociatia de proprietari; acestea sunt de competenta in prima instanta a tribunalului.
  4. Cererile de evacuare. Cererile sunt de competenta judecatoriei, indiferent de valoarea obiectului acestora si, intrucat legea nu distinge, independent de calitatea de profesionisti sau neprofesionisti a partilor.  Cererea de evacuare va fi de competenta judecatoriei doar daca este capat de cerere principal. Mai este important de mentionat ca cererea de evacuare este executorie, fiind o procedura in care intampinarea nu este obligatorie (art. 1042 NCPC).
  5. Cereri referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor, dreptul de trecere, precum si alte servituti sau limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti sau pe cale judecatoreasca.
  6. Cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire
  7. Cererile posesorii. Actiunea posesorien este acea actiune in justitie prin care se apara posesia ca stare de fapt impotriva oricarei tulburari, pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia atunci cand aceasta a fost pierduta.
  8. Cererile privind obligatii de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante.
    1. Intra in competenta judecatoriei toate cererile referitoare la obligatii de a face sau de a nu face care nu sunt evaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual. Acest text nu vizeaza cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face patrimoniale, adica cele ce decurg dintr-un raport juridic cu caracter patrimonial. In cazul acestora patrimoniale competenta se va determina potrivit criteriului valoric – sunt de competenta judecatoriei numai daca obiectul lor are o valoarea de maxim 200.000 lei.
    2. Cererile privind obligatii de a face sau de a nu face neevaluabile in bani care nu sunt de competenta judecatoriei pot fi cele privind raporturile de drept administrativ sau de dreptul muncii (de exemplu, cererea de incetare a grevei este de competenta in prima instanta a tribunalului).
  9. Cererile de declarare judecatoreasca a mortii unei persoane
  10. Cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoarea obiectului cererii si de izvorul coproprietatii. Textul de lege este aplicabil doar in cazul in care cererea de partaj este formulata pe cale principala. Dca actiunea de partaj este accesorie sau formulata pe cale incidentala, atunci competenta se va determina in functie de cererea principala.
  11. Orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti. Aceasta este regula care delimiteaza competenta judecatoriei de cea a tribunalului, in ceea ce priveste cererile evaluabile in bani, in functie de criteriul valoric.. Asadar, intra in competenta materiala de prima instanta a judecatoriei orice cereri evaluabile in bani cu o valoare de pana la 200.000 lei inclusiv.

Caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate.

Competenta materiala a tribunalului

In noua legislatie, tribunalul are plenitudinea de competenta pentru judecata in prima instanta, fiind competent sa solutioneze, in prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante.

Rezulta ca tribunalul este instanta de drept comun in ceea ce priveste judecata in prima instanta si instanta de exceptie in ceea ce priveste judecata in apel si in recurs. NCPC statueaza ca tribunalele judeca, in prima instanta, toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante. Tribunalul va judeca, in prima instanta, in orice materie si indiferent de calitatea partilor ori de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al cererii, ori de cate ori prin lege nu se prevede expres o alta competenta.

In privinta cererilor neevaluabile in bani, tribunalul judeca numai acele cereri date expres in competenta sa (tribunalul e instanta de exceptie in privinta cererilor neevaluabile), precum si cererile evaluabile in bani al caror obiect are o valoare ce depaseste 200.000 lei, indiferent de calitatea partilor.

Cereri neevaluabile. Cu titlu de exemplu, in competenta materiala a tribunalului intra urmatoarele cereri neevaluabile in bani:

  • cererile prevazute de legea societatilor nr. 31/1990 in art. 63;
  • cererea prin care se solicita incetarea grevei care a fost declarata cu nerespectarea legii;

Cereri evaluabile. In privinta cererilor evaluabile in bani, acestea sunt repartizate intre judecaatorie si tribunal in functie de valoarea obiectului cererii, iar nu in functie de natura litigiului.

Cereri de competenta exclusiva. Insa, vor fi de competenta exclusiva a tribunalului cererile evaluabile in bani, indiferent de valoarea obiectului lor, precum si cele neevaluabile in bani, in cazurile expres prevazute de lege, cum ar fi:

  • conflictele individuale de munca
  • cererile in materie de asigurari sociale
  • cererile in materia asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale;
  • cererile in materie de expropriere, cu exceptia contestatiilor introduse impotriva comisiei (revine curtii de apel);
  • cererile pentru recunoasterea sau incuviintarea executarii silite pe teritoriul Romaniei, a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii;
  • cererile pentru repararea pagubei materiale sau daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate.

Cererile de contencios administrativ si fiscal. Cererile de pana la 1.000.000 lei se solutioneaza de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele cu valoare de peste 1.000.000 lei se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel. Ca exceptie, toate cererile ce privesc finantarea nerambursabila din partea UE, indiferent de valoare, se solutioneaza de sectiile de contencios ale curtilor de apel. Rezulta ca in materie de contencios administrativ si fiscal, tribunalul este instanta de drept comun in ceea ce priveste judecata in prima instanta.

Apeluri. Ca instanta de apel, tribunalul solutioneaza apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta.

Recursuri. Tribunalele judeca in cazurile anume prevazute de lege. Spre exemplu, hotararea prin care se ia act de renuntarea la judecata/drept, incheierea de suspendare a judecatii, hotararea de perimare, hotararea data in baza recunoasterii  pretentiilor reclamantului, hotararea care consfinteste tranzactia intervenita intre parti.

Cai extraordinare. Tribunalul solutioneaa caile extraordinare de retractare (contestatie in anulare si revizuire) indreptate impotriva propriilor hotarari.

Alte cereri. Cererile de indreptare, lamurire sau completare a propriilor hotarari si incheieri; contestatiile la titlu; conflictele de competenta dintre doua judecatorii din circumscriptia sa teritoriala sau dintre o judecatorie sau un alt organ cu activitate jurisdictionala sau un tribunal arbitral; declaratia de abtinere/cererea de recuzare, atunci cand la judecatorie nu se poate constitui completul; incidente de arbitraj; cereri privind eliminarea clauzelor abuzive;

Tribunalul Bucuresti. Judeca exclusiv: contestatii formulate impotriva comisiei de reexaminare OSIM; litigii patrimoniale in care este parte ANRS; cereri privind inregistrarea partidelor politice; cererile privind procedura adoptiei daca nu se poate determina competenta.

Competenta materiala a curtii de apel

Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor de prima instanta ale tribunalelor si, in cazurile expres prevazute, ca instante de recurs, precum si orice alte cereri date in competenta lor.

Cererile in materie de contencios administrativ si fiscal. In materie de contencios administrativ si ficsal, competenta de prima instanta este impartita intre tribunale si curtile de apel. In aceasta materie, curtile de apel sunt instante de exceptie, deoarece solutioneaza numai cererile expres prevazute, tribunalele fiind de drept. Curtea de apel judeca litigile privind actele administrative cu o valoare de peste 1.000.000 lei. De asemenea, litigiile privind actele emise de autoritatile publice centrale ce au ca obiect sume privind finantarea nerambursabila UE, indiferent de valoare.

Recursuri. Curtile de apel sunt instante de exceptie in materia recursului, solutionand:

  • recursuri imporiva hotararilor tribunalelor care nu pot fi atacate decat cu recurs la instanta ierarhic superioara (hotararea prin care se ia act la renuntare la judecata/drept; incheierea de suspendare a judecatii; hotararea de perimare; hotararea de recunoastere a pretentiilor; hotararea de consfintire a tranzactiei);
  • recursuri impotriva hotararilor date de tribunal, in prima instanta, in materie de contencios administrativ si fiscal;

Alte cereri date expres in competenta lor.

Competenta materiala a ICCJ

Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta de drept comun in ceea ce priveste judecata in recurs.

Potrivit art. 97 NCPC, ICCJ judeca:

  • recursuri declarate impotriva hotararilor curtilor de apel, precum si a altor hotarari potrivit legii;
  • recursurile in interesul legii;
  • cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
  • orice alte cereri date prin lege in competenta sa.

Alte cereri. Conflictele de competenta in cazurile expres prevazute de lege; Cererile de stramutare pentru banuiala legitima de pe rolul curtilor de apel sau toate cererile fundamentate pe motive de siguranta publica. Conflictul de competenta dintre 2 sectii ICCJ se judeca de Completul de 5 judecatori.

_______________________________________________________________________

[1] G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.

[2] Traian Briciu, Note de curs, 2016

[3] V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013

Download PDF