Competenta teritoriala

Cu exceptia ICCJ, toate instantele au o competenta limitata la o anumita circumscriptie teritoriala, indicata de lege. Asadar, dupa ce s-a stabilit ca pricina este de competenta judecatoriei, a tribunalul sau a curtii de apel, este necesara o noua deimitare, de data aceasta intre instante de acelasi grad. Regula de competenta teritoriala raspunde intrebarea: la care judecatorie/tribunal/C.A. mergem?

Normele de competenta teritoriala sunt norme juridice de ordine privata, daca este vorba de procese privitoare la bunuri sau drepturi de care partile pot sa dispuna, insa sunt de ordine publica in materie de persoane sau alte pricini in care partile nu pot sa dispuna.

Competenta teritoriala de drept comun

De principiu, daca legea nu spune nimic, competenta teritoriala apartine instantei unde isi are domiciliul sau sediul paratul.

Notiunea de domiciliu. In dreptul procesual, notiunea este mai larga, prevaland situatia de fapt. La fel si la sediul social, se va tine cont de realitatea locului unde isi desfasoara activitatea acea societate, chiar daca la registrul comertului ar figura alt loc. Paratul va putea face proba contrara doar prin intampinare, avand deci un termen scurt; totusi, paratul poate invoca faptul ca reclamantul stia unde are sediu real, dar a ascuns acest lucru instantei. Se va pune problema citarii apoi, fiind necesara citarea la domiciliul/sediul paratului.

Domiciliul/Sediul necunoscut. Cererea se va introduce unde este resedinta sau reprezentanta acestuia. Daca nu le are nici pe aceasta, se introduce la instanta domiciliului/sediului din circumscriptia reclamantului.

Dezmembramintele persoanei juridice. Cererea se face la instanta locului unde isi are dezmembramant fara personalitate juridica, pentru activitati ce urmeaza sa fie executate in acel loc sau pentru activitati ce izvorasc din acte incheiate de reprezentant ori fapte savarsite de acesta. Spre exemplu, agentia/sucursala nu are personalitate juridica, dar ea incheie acte juridice. Important este ca executarea sa aiba loc pe teritoriul dezmembramantului (chiar daca nu a fost incheiat acolo, ci doar trebuie executarea acolo), fie actul sa fi fost incheiat de dezmembramant, fie sa fi fost incheiat un fapt ilicit de dezmembramant, chiar daca efectele s-ar produce in alta parte.

Cererile indreptate impotriva entitatilor fara personalitate juridica. Potrivit 110 NCPC, actiunea se introduce la instanta competenta pentru persoana potrivit careia i s-a incredintat administrarea entitatii. Daca nu exista o astfel de persoana, se poate introduce la instanta competenta pentru oricare dintre membrii asociatiei respective (competenta alternativa).

Competenta teritoriala alternativa

Vizeaza situatia in care legea stabileste mai multe instante deopotriva competente, caz in care alegerea instantei revine reclamantului. El nu trebuie sa dea socoteala pentru alegerea sa si nici nu exista o ordine de preferinta, fiind la libera sa apreciere.

  • Cererile (oricare, nu doar de contencios) impotriva statului, autoritatilor si institutiilor centrale sau locale si altor persoane de drept public
    • la instanta domiciliului acestora (regula de drept comun)
    • la instanta domiciliului reclamantului (facilitate creata de legiuitor)
  • Coparticiparea procesuala pasiva (mai multi parati)
    • la instanta domiciliului oricaruia dintre acestia;
      • daca unii sunt obligati accesoriu, regula se va restrange numai la cei obligati principal; atentie! daca reclamantul, pe parcursul procesului, renunta la unul dintre parati, sau unul dintre ei nu mai are calitate procesuala pasiva, de regula, competenta se va pastra. Daca insa, un parat a fost chemat numai cu scopul de a atrage o anumita competenta, oricare dintre parati poate invoca necompetenta instantei la primul termen la care partile sunt legal citate si sa invoce lipsa calitatii procesuale pasive a paratului atras abuziv. Situatia se aplica numai cand un parat a fost chemat numai in acest scop, existand asadar rea-credinta, neavand nicio legatura cu raportul (abuz de drept clar).
  • Cererile de tutela si familie
    • instanta de la domiciliul/resedinta persoanei ocrotite (minor, interzis etc.)
    • instanta a carei circumscriptie teritoriala e situat imobilul
      • in acele cereri privind autorizarea incheierii unor acte cu privire la un imobil
  • Cererile privind asigurarile
    • instanta de la domiciliul asiguratului
    • instanta de la locul situarii bunurilor
    • instanta de la locul producerii riscului asiguratului
    • RCA – in materie de raspundere civila, tertul prejudiciat poate introduce actiunea si la instanta domiciliului sau
  • Cereri privind stabilirea filiatiei (nu intra si cererile de tagada paternitatii care intra pe domiciliul paratului)
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta de la domiciliul reclamantului – este o norma de protectie pentru minor, dar si introdusa de un major sau de un mostenitor al copilului decedat;
  • Cereri privind obligatia de intretinere, inclusiv alocatii de stat pentru copii
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta de la domiciliul reclamantului
      • norma creaza o facilitate persoanei ocrotite, creditorului obligatiei de intretinere (reclamantul), spre exemplu un copil care isi cere dreptul; textul nu se aplica numai privind plata obligatiei de intretinere, ci si cererile privind majorarea contributiei;
      • nu se aplica atunci cand debitorul (paratul) cere reducerea cuantumului obligatiei de intretinere sau sistarea obligatiei;
      • nu se aplica in ipoteza in care cererea de plata a unei intretineri este accesorie unei alte cereri, cum ar fi cererea de divort, stabilire a parternitatii, filiatiei, fiindca in aceste cazuri se merge dupa competenta capatului de cerere principal;
      • nu se aplica decat obligatiilor de intretinere legale, nu si la cele conventionale sau de renta viagera.
      • cererea privind plata pensiei de intretinere este privita ca o cerere accesorie fata de cererea de stabilire a paternitatii.
  • Cererile privind anularea, rezilierea sau rezolutiunea unui contract
    • instanta de la domiciliu paratului
    • instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiei.
      • daca in contract nu au prevazut o clauza prin care sa se stipuleze locul, prevederea nu isi mai gaseste aplicare;
    • obligatia trebuie sa fie in legatura cu care se genereaza procesul, cea litigioasa
    • se aplica si in cazul clauzei de inalienabilitate
  • Cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta unde se afla imobilul
      • aceste cereri au o pronuntata legatura cu locul si unele probe au o mare legatura cu locul situarii imobilului
  • Cererile privind prestatia tabulara, justificarea tabulara sau rectificarea tabulara (cand sunt cereri principale)
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta unde se afla imobilul
  • Cererile care izvorasc dintr-un contract de transport
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta de la locul de plecare
    • instanta de la locul de sosire
  • Cererile privind obligatii ce izvorasc din cambie, bilet la ordin, cec sau alt titlu de valoare
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta locului de plata
  • Cererile avand ca obiect executarea, constatarea nulitatii, anularea, denuntarea unilaterala a unui contract incheiat cu un profesionist sau in cererea privind repararea pagubelor produse consumatorului (este vorba de actiunea introdusa de consumator – norma de protectie)
    • instanta domiciliului paratului (profesionistului)
    • instanta domiciliului consumatorului
  • Cererile privind raspunderea delictuala
    • instanta de la domiciliul paratului
    • instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit fapta
    • instanta in a carei circumscriptie s-a produs prejudiciul principal (pot fi prejudicii in multe locuri, cum ar fi denigrarea unei persoane, deci prejudiciul s-a produs la nivel natioal)

In final, alegerea intre mai multe instante deopotriva competente apartine reclamantului. Dupa ce a facut aceasta alegere, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei (similar se aplica si in cazul in care procurorul a ales competenta). Daca reclamantul a sesizat o alta instanta decat instantele competente potrivit legii, fiind vorba de o competenta relativa, numai paratul ar putea cere declinarea competentei, instanta neavand optiunea de a invoca din oficiu. Ca exceptie, atunci cand competenta teritoriala alternativa e de ordine publica, necompetenta poate fi invocata si de instanta din oficiu si de catre procuror.

Competenta teritoriala exclusiva

Este o forma importanta, fiind singura reglementata prin norme de ordine publica. Inclusiv instanta din oficiu poate invoca nerespectarea acestora.

  • Cererile reale imobiliare – sunt de competenta instantei locului situarii imobilului
    • daca imobilului e pe mai multe circumscriptii, se va putea alege alternativ una dintre circumscriptii
    • se aplica inclusiv actiunilor in revendicare, posesorii, granituire, ingradirea dreptului de proprietate (limite exterioare, nu conventionale privind clauza de inalienabilitate)
    • se aplica si cererilor de partaj judiciar daca in masa bunurilor partajabile intra si un bun imobil.
      • daca partajul e succesoral, se aplica regula de la succesiuni, nu aceasta; astfel, e vorba doar de partaje care nu au cauza succesorala
      • daca in masa partajabila sunt mai multe imobile, plasate in circumscriptii diferite, atunci va fi competenta exclusiv oricare dintre instantele in care se afla un imobil (alternativa)
    • actiunea in rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare a unui imobil este o actiune personala, nu reala, mergand deci dupa regula
  • Cererile in materie de mostenire – este competenta instanta ultimului domiciliu al defunctului
    • cererile privind validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare (actiune in anularea testamentului, predare legat)
    • cererile privind mostenirea si la sarcinile acesteia, precum si pretentiile pe care le au mostenitorii (partaj, cererea pentru reductiunea liberalitatilor excesive, suportarea unor cheltuieli, petitia de ereditate, anularea vanzarii unei mosteniri)
    • cererile legatarilor si ale creditorilor defunctului impotriva mostenitorilor sau a executorului testamentar.
      • textul include si acei creditori care au niste creante nascute dupa deschiderea succesiunii, dar in legatura cu mostenirea (servicii funerare, inmormantarea, alte actiuni legate de acest eveniment)
      • Atentie! pretentiile mostenitorilor fata de creditori se duc la domiciliul creditorilor (regula de drept comun)
      • daca sunt deschise mai multe mosteniri succesiv, competenta apartine instantei de la domiciliul oricareia dintre defuncti (alternativa)
    • daca in partajul succesoral intra bunuri imobile, se aplica ultimul domiciliu al defunctului; textul se aplica pana la iesirea din indiviziune, astfel ca dupa iesire, cererile intre mostenitori nu se mai fac dupa aceasta regula
    • ori de cate ori cererea de partaj e formulata impreuna cu cererea de divort, coompetenta va reveni instantei pentru divort, partajul fiind accesoriu in aceasta situatie
    • reductiunea liberalitatilor excesive se judeca tot la ultimul domiciliu, chiar daca include si un imobil (au caracter special)
  • Cererile in materie de societate – este competenta instanta de la locul unde societatea isi are sediul principal
    • cererile dintre asociati sau asociati si societate (excluderea asociatului, dizolvarea societatii, plata dividendelor, obligarea asociatului la plata pentru clauza neloiala sau alte fapte)
    • textul nu se aplica actiunilor pe care societatea le face contra unor terti sau invers (nu se circumscriu notiunii de raporturi societare)
    • aceasta regula fiinteaza pana la lichidarea in fapt a societatii sau pana la radierea acesteia
    • daca cererile de societate sunt si cereri reale imobiliare, se da prevalenta actiunii societare
  • Cererile in materia de insolventa – in materie de prevenire a insolventei sau de insolventa, competenta este a instantei sediului principal al debitorului
  • Cererile formulate de un profesionist impotriva unui consumator – numai la instanta domiciliului consumatorului
  • Cereri stabilite prin norma speciala
    • OG 2/2001 privind contraventiile – plangerile contraventionale sunt de competenta judecatoriei in raza teritoriala in care s-a produs fapta. Nu se poate dispune de acest drept prin conventie
    • Litigiile de munca – competenta teritoriala exclusiva si se raporteaza la domiciliul reclamantului
    • Contestatii la executare – se considera ca instanta locului unde se desfasoara executarea are competenta teritoriala exclusiva

Partile pot conveni in scris, sau in declaratie verbala in fata instantei, ca procesele privitoare la bunuri sau alte drepturi de care acestea pot sa dispuna, sa fie competente si la alte instante decat cele care sunt competente sa judece, cu exceptia competentei exclusive.

_______________________________________________________________________

[1] G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.

[2] Traian Briciu, Note de curs, 2016

[3] V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013

Download PDF