Contractul de tranzactie

Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite. Tranzactia se poate incheiat inainte de inceperea procesului, pentru a-l preintampina, sau dupa inceperea acestuia, pentru a-l stinge. Tranzactia este incheiata cu intentia de a pune capat unei dispune judiciare.

Mijloace de realizare:

  • Recunoasterea de catre o parte a dreptului pretins de cealalta parte;
  • Renuntarea de catre o parte la dreptul a-l carei titular se pretinde;
  • Asumarea incheierii unui act sau incheierea unui act in privinta primelor 2 efecte de mai sus.

Reciprocitate. De esenta contractului de tranzactie este caracterul reciproc al efectelor sale. In lipsa reciprocitatii, manifestarea de vointa de stingere sau preintampinare a litigiului va fi calificata ca achesare (recunoaste pretentiile) sau desistare (renuntare la pretentie proprie), ratificare sau confirmare.

Caractere juridice:

  • Contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si consensual.
  • Forma scrisa ad probationem* – pentru a nu se da loc cu prilejul probei tranzactiei la un proces mai greu decat cel pe care partile au cautat sa-l evite.
    • Exceptie: contractul este in forma autentica ad validitatem daca in schimbul renuntarii/recunoasterii unei parti, cealalta parte instraineaza un imobil, in cazul tranzactiei cu efecte constitutive sau translative de drepturi. Daca sunt efecte declarative, nu va fi obligatorie forma.
  • Este un act de dispozitie, deci partile trebuie sa aiba deplina capacitate de a dispune de drepturi.
  • Trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale unui contract.
    • Exceptie: nu poate fi anulata pentru eroare de drept sau leziune
  • Nu poate avea ca obiect capacitatea, starea civila sau drepturi de care partile nu pot dispune.

Incheierea tranzactiei.

  1. Extrajudiciar – in afara sedintei de judecata;
  2. Judiciar – acordul partilor in cadrul unui proces incheiat in fata judecatorului sesizat cu acel proces; invoiala partilor va fi prezentata in scris, iar instanta opreste procesul si pronunta o hotarare de expedient. Dispozitivul hotararii de expedient consemneaza integral intelegerea partilor. Daca e necesara forma ad validitatem, nu va fi nevoie de acordul partilor in forma autentica, fiindca hotararea judecatoreasca are forta probanta a unui inscris autentic (art. 434 NCPC).

Cauze de nulitate

  • Daca tranzactia a fost incheiata pe baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca false
  • Daca prin inscrisurile descoperite partile sau numai una nu avea niciun drept asupra caruia sa tranzactioneze
  • Daca au fost descoperite ulterior inscrisuri ascunse de una dintre parti

 

Download PDF