Coparticiparea procesuala – Partile in procesul civil

In principal, partile poarta denumirea de reclamant si parat, corespunzatoare pozitiei ofensive sau defensive pe care o au in cadrul procesului civil. Pozitia ofensiva pe care reclamantul o are la inceputul procesului se poate transforma in cursul acestuia. Daca reclamantul a castigat procesul si paratul formuleaza apel, reclamantul va fi intimat si va adopta o pozitie defensiva. Chiar si atunci cand invoca o exceptie paratul adopta o pozitie ofensiva, limitata la exceptia ridicata.

Potrivit art. 59 NCPC, mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.

Una dintre cele mai importante clasificari imparte coparticiparea in facultativa sau obligatorie, dupa cum partile au sau nu alegerea in formarea coparticiparii (litisconsortiu procesual).

Coparticiparea facultativa

In principiu, coparticiparea este facultativa, aspect ce rezulta si din formularea art. 59 NCPC – Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

De exemplu, chem in judecata unul dintre codebitorii solidarI. Daca consider ca mai multi sunt solvabili, pot chema mai multi pentru a avea posibilitatea sa ma indrept impotriva tuturor.

Este o chestiune de oportunitate procesuala; teoretic procesul ar putea sa dureze mai mult, fiindca fiecare va avea cate un aparator, o varianta de aparare, motive de amanare etc.

Coparticiparea obligatorie

Anumite dispozitii legale conduc la concluzia ca coparticiparea poate fi si obligatorie (necesara).

Intr-un caz de coparticipare obligatorie, activa sau pasiva, daca cererea nu reuneste toti membrii in legatura cu care se prevede o coparticipare obligatorie, va fi respinsa fara a fi analizata pe fond.

Exemple de coparticipare obligatorie:

  • cand anumite dispozitii legale impun coparticiparea, iar reclamantul nu a chemat in judecata aceste persoane, cadrul procesual poate fi complinit conform procedurii prevazute la art. 78 alin. 2-5 NCPC (judecatorul doar pune in discutia partilor, iar daca partile nu se conformeaza, va respinge cererea). In cazul in care partea nu formuleaza cererea astfel incat sa reuneasca toti coparticipantii, exista un mecanism flexibil (78 NCPC) care permite salvgardarea cererii de chemare in judecata. Judecatorul din oficiu va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a unor persoane. Dupa aceasta, oricare dintre parti ar putea solicita introducerea in cauza a celor care ar fi trebui sa figureze in proces si nu figureaza. Daca niciuna dintre parti nu face o astfel de cerere, judecatorul va respinge cererea de judecata fara a se pronunta pe fond. Ca exemplu, partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta (art. 684 C. civ.) – este o coparticipare impusa de lege; totusi partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.
  • in anumite cazuri legea prevede in mod expres dreptul judecatorului de a introduce, din oficiu, in proces anumite persoane, in vederea completarii cadrului procesual, aici fiind aplicabil art 78 NCPC (În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc). Alt exemplu, anularea unui contract tripartit (3 parti) sau declararea nulitatii dintre 2 parti la cererea unui tert; acesta va trebui sa cheme in proces pe toti (trebuie sa participe toti semnatarii contractului respectiv). In situatia unui text expres, judecatorul poate aduce din oficiu o parte in proces (art. 436 C. civ – filiatia).

Aceasta complinire a dreptului procesual poate fi facuta la interventia judecatorului numai pana la incheierea cercetarii in fata primei instante.

Raporturile dintre coparticipanti

Regula o reprezinta principiul independentei procesuale – termenul si actele respectate sau intocmite de catre parti nici nu profita si nici nu dezavantajeaza pe celelalte.

Spre exemplu, daca avem 5 parti si 1 a facut apelul, apelul se va admite in ce il priveste, dar pentru ceilalti hotararea va ramane definitiva si executorie. Daca un parat cere o proba in termen, proba se va admite numai pentru cel care a cerut in termen (nu se extinde dreptul si la ceilalti).

Alt exemplu, renunţarea la judecată făcută de unul din reclamanţi nu este opozabilă celorlalţi reclamanţi, în caz de coparticipare procesuală activă.

Prin exceptie, principiul independentei procesuale nu se aplica prin natura raportului sau prin lege, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor. In acest caz, termenele unuia profita si celorlalti. Cand actele de procedura sunt potrivnice, se va tine seama numai de cele favorabile. Spre exemplu, solidaritatea pasiva – toti paratii sunt solidari si unul dintre ei face apel, va profita celorlalti doar daca este favorabil prin natura raportului. Alt exemplu, actiunile facute de un coproprietar profita si celorlalti coproprietari chiar daca ei nu participa la proces (efectele benefice se extind si asupra celorlalti). Se mai aplica in materie de revendicari sau raspunderi delictuale.

Efectele coparticiparii

Regula este independenta procesuala si anumite exceptii prin care efectele se extind si asupra altor coparticipanti.

Sunt situatii cand actele coparticiparii produc efecte pentru ceilalti chiar daca nu ne aflam intr-o aflam situatie in care efectele s-a extinde (coproprietate, indivizibiltate etc.).

Totusi, ca exceptie, in art. 419, in materia perimarii – in cazul in care sunt mai multi reclamanti, cererea de perimare al unuia foloseste si celorlalti. Acest text deroga de la independenta procesuala, fara a fi o situatie de coparticipare. Perimarea opereaza numai in bloc, nu se poate perima doar o parte a procesului, fiind de fapt o inchidere a procesului deoarece intr-o perioada de timp (7 luni) nu s-a facut acte de procedura – este o consecinta a lipsei contradictorialitatii.

Atunci cand coparticipantii au aceleasi interese, ei pot avea un singur mandatar, caz in care se va comunica o singura copie de pe cererea de chemare in judecata sau de pe intampinare (art. 149 NCPC).

Actele de procedura facute in interes comun sau impotriva coparticipantilor cu aceleasi interese sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru, deoarece taxa este datorata pe fiecare cerere in ansamblul ei, iar nu de fiecare reclamant din cerere.

Cheltuielile de judecata. Daca sunt mai multi coparticipanti, cheltuielile de judecata se suporta in functie de natura raporturilor juridice pe care le au intre ei (daca au o obligatie solidara, si pierd procesul, se suporta solidar; daca nu e solidar, se suporta de catre fiecare, potrivit apararilor fiecaruia). Ne raportam intotdeauna la obiectul litigiului – art. 455 NCPC.

Reprezentarea judiciara in caz de coparticipare procesuala. Daca sunt mai multi coparticipanti, ar putea sa apara o problema de comunicare a actelor, judecatorul va putea dispune prin rezolutie reprezentarea partilor prin mandatar (spre exemplu, daca sunt 100 de parti). Instanta poate numi din oficiu un curator judiciar la care se vor comunica actele de procedura.

Art. 202 NCPC prevede ca:

(1) În procesele în care, în condiţiile art. 59 (coparticipare), sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, va putea dispune, prin rezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedură numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
(2) Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispoziţiilor privind reprezentarea judiciară.
(3) Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi în 10 zile, iar de către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin încheiere, un curator special, în condiţiile art. 58 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamanţilor sau, după caz, a pârâţilor şi căruia i se vor comunica actele de procedură. Măsura numirii curatorului se comunică părţilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia.

_____________________________________________

Bibliografie

Traian Briciu – note de curs

V. M. Ciobanu, T.  Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013

Download PDF