Determinarea competentei dupa valoarea obiectului

Valoarea obiectului litigiului se stabileste de catre reclamant. Forma cererii de chemare in judecata cuprinde in mod obligatoriu obiectul litigiului, iar daca obiectului litigiului este evaluabil in bani, cuprinde si valoarea acestuia. Aceasta stabilire are o dubla relevanta: in ceea ce priveste competenta si in privinta taxei judiciare de timbru (se stabileste procentual din valoarea obiectului).

Regula generala de utilizare a criteriului valoric. Competenta se determina dupa valoarea obiectului cererii aratata in capatul de cerere principal. Valoarea obiectului cererii se stabileste de catre reclamant.

Se poate contesta valoarea? Daca este vorba de o suma de bani, valoarea nu se poate contesta. Insa, contestarile se pot face atunci cand se cuantifica obiectul litigiului atunci cand el nu reprezinta o suma de bani. Paratul poate contesta valoarea, fiind o chestiune de ordine publica, la primul termen la care partile sunt legal citate. In caz de contestare, se va acorda un singur termen pentru lamurirea valorii litigiului si, in cadrul acestui termen, proba se va putea face prin inscrisuri si explicatiile partilor; nu este permisa expertiza. Astfel, instanta va face o estimare a valorii obiectului cererii, pe baza elementelor de fapt de care dispune, rezultate din inscrisurile depuse si din explicatiile partilor, fara a fi necesar sa dispuna probe certe din care sa rezulte o anumita valoare; NCPC permite prin art. 131, doar in mod exceptional, acordarea unui singur termen pentru lamuriri si probe suplimentare in vederea stabilirii competentei. Scopul reglementarii este acela de a se evita transformarea chestiunii valorii obiectului cererii intr-un proces in sine in cadrul procesului initial, ceea ce ar avea ca efect prelungirea judecatii.

Cand intereseaza valoarea? Momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului cererii introductive de instanta este acela al sesizarii instantei, deci al introducerii cererii de chemare in judecata. In plus, odata ce instanta a fost legal investita dupa valoarea de la momentul introducerii cererii, va ramane competenta sa judece chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect. Aceasta regula este aplicabila si la judecarea cailor de atac. Fluctuatiile de valoare ale aceluiasi obiect, intervenite dupa sesizarea instantei, fie prin marirea sau micsorarea valorii, nu influenteaza cererea si compententa; de asemenea, eventuale renuntari la o parte din pretentii, nu genereaza o schimbare a competentei.

Mai multe capete de cerere principale. Competenta materiala se va determina diferit intr-o astfel de situatie, dupa cum acestea sunt intemeiate pe fapte ori cauze diferite ori avand aceeasi cauza sau aflate in stransa legatura.

  • Capetele principale sunt intemeiate pe cauze diferite – competenta se stabileste in raport cu valoarea fiecarei pretentii in parte. Daca unul dintre capete este de competenta altei instante, instanta sesizata va dispune disjungerea si isi va declina competenta.
  • Capetele principale sunt intemeiate pe un titlu comun sau pe cauze diferite dar aflate in stransa legatura – instanta competenta se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt. Este un caz de prorogare legala de competenta pe temeiul conexitatii.
    • Acelasi principiu se aplica si in cazul cererilor conexate, stabilind ca, in cazul in care instantele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la acea instanta superioara in grad.

Capetele de cerere accesorii. Pentru stabilirea valorii obiectului cererii, nu se vor avea in vedere accesoriile pretentiei principale, precum dobanzile, penalitatile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadentei, si nici prestatiile periodice ajunse la scadenta in cursul judecatii.

Capetele de cerere incidentale – cererea reconventionala, cererea de interventie voluntara, cererea de chemare in judecata a altei persoane, cererea de aratare a titularului dreptului real, cererea de asigurare a unei dovezi nu influenteaza competenta atrasa de capatul de cerere principal.

Capetele de cerere aditionale – cererile prin care se modifica pretentiile anterioare nu influenteaza competenta atrasa de capatul de cerere principal.

Exista o exceptie in privinta atragerii competentei cererilor accesorii, incidentale sau aditionale, exceptie referitoare la cererile in materia insolventei sau a concordatului preventiv, cereri ce atrag competenta tribunalului din circumscriptia sediului debitorului (art. 120 NCPC).

Mai multi reclamanti. Daca acestia isi formuleaza pretentiile in baza unor raporturi distincte, valoarea nu se cumuleaza, determinarea facandu-se in raport de fiecare cerere in parte si, daca atrag competente diferite, instanta va dispune disjungerea lor. Insa, daca raporturile in baza carora se solicita de catre mai multi reclamanti diverse capete de cerere, sunt unice sau raporturile sunt in stransa legatura, atunci se va merge pe competenta determinata de capatul de cerere ce atrage competenta cea mai inalta. Astfel se genereaza o prorogare de competenta la instanta cea mai inalta in grad.

Caile de atac. Valoarea obiectului cererii la data introducerii cererii de chemare in judecata determina si admisibilitatea cailor de atac, chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect. Ramane aplicabila regula din art. 27 NCPC, potrivit careia hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.

Reguli speciale. Reguli de determinare a valorii obiectului cererii in functie de care se stabileste competenta materiale, in anumite situatii particulare:

  • Cereri privind executarea contractului – se va tine seama de valoarea obiectului acestuia sau a partii din obiectul dedus judecatii;
  • Cereri privind constatarea nulitatii absolute, anularea, rezilierea sau rezolutiunea contractului, precum si in cererile privind constatarea existentei sau inexistentei unui drept– se va tine seama de valoarea obiectului acestuia sau a partii din obiectul dedus judecatii;
  • Cererile privind contracte de locatiune/ leasing ori privind predarea/restituirea bunului inchiriat sau arendat – valoarea cererii se socoteste dupa chiria sau arenda anuala;
  • Cererea de plata partiala – cand se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila; acest text are in vedere ipoteza in care reclamantul, care are o creanta exigibila, solicita plata unei parti din aceasta, iar nu a intregii creante. Asadar, competenta se va stabili prin raportare la intreaga valoare a creantei, deci nu dupa cat ceri, ci dupa cat ai putea sa ceri; se evita astfel generearea competentei dupa propria vointa a reclamantului. Cum va stabili instanta partea pretinsa exigibila? Pe baza documentelor depuse la dosar; spre exemplu, reclamantul va pretinde suma in baza unui contract (ex. imprumut) si instanta va intreba daca este scadenta intreaga suma din contract si va stabili dupa acea suma competenta.
  • Cererile privind prestatii succesive – daca durata existentei lor este nedeterminata, valoarea se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate (regula anualitatii); s-a fixat astfel un criteriu legal de determinare a valorii obiectului cererii. Sunt aplicabile pentru cererile privind renta viagera, contractele de locatiune si prestarea intretinerii in temeiul unui contract de intretinere conventional (nu vizeaza cererile avand ca obiect obligatia legala de intretinere, intrucat cererile acestea, indiferent de valoarea obiectului lor, sunt date in competenta instantei de tutela, adica judecatoriei).
  • Cererile in materie imobiliara (actiuni reale) – daca au ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea se determina in functie de valoarea impozabila stabilita potrivit legislatiei fiscale; este o exceptie de la regula determinarii dupa valoarea obiectului cererii, prin consacrarea unui criteriu legal de evaluare. Aceasta regula presupune ca reclamantul trebuie sa depuna, odata cu cererea de chemare in judecata, certificatul fiscal din care sa rezulte valoarea impozabila, certificat ce va fi verificat in cadrul procedurii de regularizare. Fiind un criteriu legal, nu va putea fi contestat. Dupa aceasta valoare impozabila se va calcula si taxa de timbru.  Daca valoarea impozabila nu este stabilita, se va aplica regula generala, adica in functie de evaluarea facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata; aceasta valoare va putea fi contestata. Atentie! Sunt vizate numai cererile reale imobiliare, nu si litigiile succesorale.
  • Cererile in materie de mostenire – competenta dupa valoare se determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii. Asadar, valoarea activului succesoral se estimeaza de catre reclamant, in principiu, inclusiv in cazul in care in acest activ sunt cuprinse si bunuri imobile. Aceste dispozitii nu se aplica in materie de partaj, fiindca toate cererile de partaj, indiferent de valoare, sunt de competenta judecatoriei, potrivit. 94 pct.1 lit. j) NCPC. Este vorba doar de cererile de mostenire care nu insotesc o cerere de partaj – anularea unui certificat de mostenitor (fara a cere si partajarea), reductiunea liberalitatilor excesive (fara a se cere iesirea din indiviziune) – cere facute fara a implica si partajul (imparteala judiciara).

 

 _________________________________________________________________________________________

[1] G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.

[2] Traian Briciu, Note de curs, 2016

[3] V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013

Download PDF