Novatia pe intelesul tuturor. Mecanism si aplicare.

Ce este novatia? Novatia este o operatiune juridica prin care partile sting o obligatie veche si, in acelasi timp, o inlocuiesc cu o obligatie noua. Este o transformare a obligatiei.

Spre exemplu, daca o parte nu mai doreste sa primeasca pretul de la debitor, ci doreste sa primeasca anumite servicii in schimb, vor fi nevoiti sa schimbe obiectul obligatiei, adica va opera novatia obiectiva – se stinge contractul cu obiectul vechi si se naste un contract cu noul obiect.

Utilitatea novatiei. Interesul exista in privinta novatiei obiective, adica prin schimbarea obiectului, fiind singurul mecanism juridic de acest fel. In privinta novatiei subiective, prin schimbarea debitorului sau creditorului, se aseamana cu cesiunea de creanta si preluarea de datorie. Totusi, cum le deosebim? In cazul novatiei, efectul esential este acela ca obligatia veche este stinsa si se va naste una noua; in cazul cesiunii de creanta sau al subrogatiei, obligatia ramane neschimbata si se transmite cu toate garantiile si accesoriile la creditor. De asemenea, novatia se delimiteaza de preluarea de datorie prin faptul ca aceasta transmite atat activul, cat si pasivul obligatiei prin novatia subiectiva; preluarea de datorie transmite doar pasivul. Novatia duce la stingerea garantiilor obligatiei vechi, fiind un real avantaj.

Novatia obiectiva. Intervine atunci cand se realizeaza schimbarea obiectului sau a cauzei obligatiei vechi. Partile raman aceleasi, dar obligatia initiala se stinge, facnad loc uneia noi (exemplu: schimbarea contractului de intretinere in contract de vanzare; partile convin ca suma imprumutata sa fie pastrata de imprumutat cu titlu de pret al unei vanzari).

Novatia subiectiva. Se realizeaza prin schimbarea creditorului sau a debitorului obligatiei initiale.

  • Schimbarea debitorului – un tert se obliga fata de creditor sa plateasca datoria, chiar fara consimtamantul debitorului initial, care va fi liberat (un tert achita datoria imprumutatului).
  • Schimbarea creditorului – se substituie creditorului initial un nou credit, debitorul fiind liberat fata de creditorul din vechea obligatie, dar obligat fata de noul creditor din noua obligatie (creditorul se intelege cu un tert ca datoria sa sa-i fie achitata lui, ca urmare a unei noi intelegeri, pe ideea “nu-mi inapoia mie banii, da-i lui si esti liberat si fata de mine“).

Conditii de validitate. Novatia este un contract, fiind necesare toate conditiile generale de validitate. Forma novatiei trebuie sa fie conforma cu cea impusa de lege pentru modificarea contractului, lucru amintit de art. 1243 NCC – orice modificare a contractului este supusa conditiilor de forma cerute de lege pentru incheierea sa.

Conditii speciale. 

  1. Sa existe o obligatie veche valabila,care se va stinge prin vointa partilor. Obligatia lovita de nulitate absoluta nu poate fi novata. Contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil nici de confirmare, nici de novatie. Obligatia nu s-a nascut valabil, de aceea nu poate fi novata. Un contract nul absolut va ramane asa. Ca exceptie, daca obligatia veche este lovita de nulitate relativa, va putea fi novata – obligatiile anulabile pot fi confirmate potrivit art. 1264 NCC. Totusi, e necesar ca anulabilitatea se se acopere prin novatie inainte ca instanta sa se pronunte si sa anuleze contractul.
  2. Sa se nasca o obligatie noua valabila care o va inlocui pe cea veche. Daca obligatia noua nu e valabila, obligatia veche ramane in fiinta si se considera ca cea noua nu a existat si ca cea veche nu s-a stins niciodata. Atentie! Stingerea obligatiei vechi este conditionata de nasterea, in locul ei, a unei alte obligatii valabile. Daca partile desfiinteaza de comun acord prin rezolutiune noua obligatie, atunci cea veche isi va produce efectele, cea veche se reactiveaza. Am putea considera ca vechea obligatie traieste si asteapta in umbra, preventiv, in cazul in care partile se razgandesc.
  3. Obligatia noua trebuie sa aiba un element nou comparativ cu vechea obligatie. Ori se pot schimba partile, ori obiectul sau cauza. Schimbarea debitorului se poate face cu sau  fara consimtamantul debitorului din obligatia veche; in cesiunea de creanta nu e necesar deloc consimtamantul debitorului, astfel ca se aseamana, doar ca in cazul novatiei se stinge o obligatie si se naste alta fata de noul creditor. Ca mecanism, novatia nu transmite datoria, cum o face cesiunea de creanta, ci da nastere unei noi datorii in locul celei stinse; de ce? fiindca noua datorie nu va mai beneficia de garantiile vechii obligatii si nici de o parte din accesoriile sale. Intelegerea partilor, atunci cand se schimba obiectul, intervine obligatoriu inainte de momentul efectuarii platii. In plus, se considera novatie si transformarea unei obligatii pure si simple intr-o obligatie sub conditie si invers. Atentie! A nu se confunda o simpla modificare contractuala, prin act aditional, cu novatia; novatia nu e doar o modificare simpla a contractului initial, ci, prin vointa expresa a partilor, se determina existenta novatiei.
  4. Sa existe intentia expresa a partilor de a nova. Novatia nu se prezuma. Intentia de a nova trebuie sa fie neindoielnica. Vointa de a transforma obligatia trebuie sa fie expres si clar.

Efecte. Novatia atrage stingerea obligatiei initiale (efect extinctiv) si nasterea unei noi obligatii (efect creator).

Creanta initiala. Obligatia veche se va stinge impreuna cu toate garantiile sale, care, fiind accesorii ale creantei initiale, inceteaza concomitent cu aceasta. Totusi, trebuie observate cateva distinctii:

  • ipoteci constituite de debitor – se sting daca are loc o novatie subiectiva prin schimbarea debitorului; in cazul celorlalte tipuri de novatie, garantiile se mentin. Totusi, ipotecile se pot mentine daca debitorul consimte expres la aceasta
  • ipotecile constituite de terti pentru garantarea obligatiei originare se sting odata cu incheierea novatiei. Este si logic, tertii au garantat pentru o anumita obligatie, asadar nu se vor mentine garantiile pentru o obligatie complet noua. Ipotecile care garanteaza creanta initiala nu vor insoti noua creanta decat daca aceasta s-a prevazut expres. Tertii sunt protejati si de aceea li se stinge garantia constituita strict pentru obligatia originara, nu pentru una noua.
    • Solidaritatea. Novatia dintre creditor si un debitor solidar ii libereaza si pe ceilalti codebitori. In plus, novatia care opereaza pentru debitorul principal il va libera si pe fiudeiusor
    • Ipoteca pe bunurile codebirorului. ipotecile legate de vechea creanta nu pot fi transferate decat asupra bunurilor codebitorului care contracteaza noua datorie.

Partile novatiei. Obligatia noua se naste concomitent si conditionat de stingerea celei vechi. Noua obligatie are intotdeauna caracter contractual, rezultand din acordul de vointa al partilor, indiferent de izvorul obligatiei vechi (contractual/extracontractual).

Mijloace de aparare. In cazul novatiei subiective prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aparare pe care le avea impotriva debitorului initial, cu exceptia nulitatii absolute a actului nasterii obligatiei initiale. De ce nu poate opune? Fiindca acel contract anterior avut intre debitori nu e opozabil creditorului.

Coproprietatea.  Obligatia indivizibila nu se divide intre debitori, intre creditori si nici intre mostenitorii acestora. Fiecare dintre debitori sau mostenitori poate fi constrans separat la executarea intregii obligatii, si evident, fiecare dintre creditori sau mostenitori ai acestora pot cere de la debitori executarea integrala.

Exisstenta mai multor creditori. Novatia consimtita de un creditor nu stinge obligatia decat pentru partea din creanta ce revine acestuia. Fata de ceilalti creditori, debitorul ramen obligat pentru tot.

Existenta mai multor debitori. Novatia constimtita de un debitor stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori; acestia insa vor trebui sa plateasca in regres debitorului care a platit. Asadar, plata facuta de oricare dintre debitorii obligati indivizibil stinge datoria fata de toti ceilalti codebitori. Indivizibilitatea se transmite si succesorilor. In cazul indivizibilitatii pasive, debitorul chemat in judecata poate sa solicita introducerea in cauza a celorlalti debitori.

Punerea in intarziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte impotriva celorlalti debitori.

Suspendarea sau intreruperea prescriptiei fata de un creditor sau debitor produce efecte si pentru ceilalti.

_________________________________________________________________

Bibliografie:

http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2016/09/02_Revista_Universul_Juridic_nr_07-2016_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf

Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015

Download PDF