Litispendenta – Se poate judeca aceeasi cauza la instante diferite?

Dincolo de denumirea putin suparatoare, este usor de inteles ca institutie. De fapt, slujeste aceluiasi scop ca autoritatea de lucru judecat – sa nu existe hotarari contradictorii in circuitul juridic civil.

Litispendenta preintampina pronuntarea unor hotarari diferite, in timp ce autoritatea de lucru judecat sanctioneaza acest lucru. Astfel, in cazul autoritatii de lucru judecat este respinsa o noua cerere pentru ca se opune aceasta autoritate a unei hotarari pronuntate intr-o hotarare identica. In schimb, litispendenta uneste doua principii care prezinta tripla identitate de parti, obiect si cauza pentru a se evita pronuntarea unor hotarari diferite si se pronunta o singura hotarare.

Daca in cazul autoritatii de lucru judecat, una din cereri este suprimata pentru ca deja exista o hotarare, in cazul litispendentei cele doua cereri se unesc, fiindca niciuna nu e definitiva si se va pronunta una singura.

Logica: nu pot exista doua procese, intre aceleasi persoane, cu acelasi obiect si aceeasi cauza. Daca exista doua procese de acest fel, si ambele se afla in fata instantelor de fond, se va invoca exceptia de litispendenta, care presupune reunirea celor doua pricini.

Conditii cumulative:

  1. Sa existe cel putin 2 cereri care prezinta tripla identitate de parti, obiect si cauza. Identitatea de parti trebuie sa fie fizica (exista identitate si daca una dintre parti si-a cedat drepturile unui tert – transmiterea calitatii procesuale – e identitate de parti). Identitatea de obiect – de cele mai multe ori e vorba de identitati partiale (cereri care se includ in cealalta cerere). Trebuie cautata identitatea de litigiu, chiar daca nu e totala. In ceea ce priveste cauza cererii, va fi vorba de temeiul de drept.
  2. Cererile sa se afle pe rolul unor instante deopotriva competente. Daca una dintre cereri nu este in fata unei instante competente, atunci se va inovca exceptie de necompetenta. Litispendenta se poate invoca si daca exista la aceeasi instanta, fiind complete diferite.
  3. Cererile sa fie in fata instantelor de fond (prima instanta si apel).

In unele cazuri, e posibil sa se uneasca o pricina din prima instanta cu una din apel. Cererea mai noua, aflata in fata primei instante, va fi atasata cererii de apel si se va judeca apelul (este doar ceva ramas in urma, dublu exemplar). Se va uni cu cea care a parcurs un drum mai lung.

________________________________________________________

Exemplu:

Cerere 1: se solicita partajul unor bunuri succesorale

Cerere 2: se doreste stabilirea calitatii de mostenitor

=> Va fi litispendenta. De ce? A doua cerere este inclusa in prima: pentru a stabili partajul trebuie mai intai stabilita calitatea de mostenitor.

________________________________________________________

Exceptia de litispendenta

  • este de ordine publica (absoluta, similar cu exceptia conexitatii)
  • va putea fi invocata de catre oricare dintre parti, instanta sau procuror, daca participa
  • ca intindere in timp, ea va fi invocata in orice stare a litigiului, numai daca se afla in fata instantelor de fond (prima instanta sau apel). Daca una se afla in recurs, nu se mai poate invoca exceptia, dar se va invoca suspendarea judecatii de la instanta de fond pana la solutionarea cauzei din recurs. Dupa aceasta, in functie de solutia din recurs – se va putea inovca in instanta de fond auoritatea de lucru judecat sau, daca se caseaza cu trimitere si se trimite la o instanta de fond, se va invoca litispendenta
  • se invoca in fata ultimei instante sesizate pentru ca in acest caz, daca se va admite exceptia, pricina se va trimite la prima instanta sesizata, unde cele doua cereri se vor reuni si se va judeca un singur proces. Daca instantele au grade diferite, exceptia se va invoca la instanta inferior ierarhica fiindca, in cazul admiterii exceptiei, dosarul va fi trimis la instanta superioara unde se vor judeca ambele pricini.
  • in toate cazurile, incheierea prin care se solutioneaza exceptia se ataca odata cu fondul

In cazul litispendentei, nu avem prorogare de competenta – ambele instante sunt deopotriva competente; chiar daca pricinile se reunesc, o fac in fata unei instante competente sa le judece pe ambele.


Bibliografie:

prof. univ. dr. Traian Briciu – note de curs

Download PDF