Revizuirea. Calea de atac a revizuirii. Revizuirea hotararii judecatoresti.

Obiect. Pot fi atacate pe calea revizuirii hotararile definitive pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul. Asadar, hotararea trebuie sa fie executorie sau definitiva.[1]

De la regula pronuntarii sau evocarii fondului exista 5 exceptii expres prevazute:

  • Un judecător care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină când aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză (pct. 3 – doar ipoteza judecatorului)
  • Un judecător a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză (pct. 4);
  • Statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii şi cei puşi sub interdicţie judecătorească ori cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să îi apere (pct 7);;
  • Există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (pct. 8);
  • Partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa (pct. 9);
  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă (pct. 10).

Revizuirea poate fi exercitata chiar daca partea nu a exercitat calea de atac a apelului; astfel, aceasta poate fi folosita omisso medio. Nu este interzisa formularea revizuirii concomitent cu recursul, dar in acest caz solutionarea recursului va avea prioritate.

 

Motivele revizuirii:

  1. Extra, minus, ultra petitia. Prin acest motiv, se sanctioneaza nesocotirea de catre instanta a principiului disponibilitatii.[2] Instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, ori nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori a dat mai mult decat s-a cerut. Minus petitia[3] – aceasta are în vedere situaţia în care instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere, mai exact când nu s-a pronunţat asupra tuturor cererilor cu care a fost sesizată, formulate în termen, indiferent dacă ele au un caracter principal, accesoriu, incidental sau adiţional, singura condiţie fiind ca aceste cereri să vizeze obiectul litigiului. Nu se poate vorbi de minus petita în cazul omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra altor cereri decât cele privind obiectul cererilor de chemare în judecată, cum ar fi: asupra cererilor privind acordarea unui nou termen pentru angajarea unui apărător; asupra unei excepţii procesuale; asupra unei apărări (argument) invocată de parte etc. De asemenea nu se poate vorbi de minus petita nici atunci când instanţa nu s-a pronunţat pe fond, deoarece a rezolvat cauza pe baza unei excepţii peremptorii. In ipoteza extra petitia, instanta acorda altceva decat s-a cerut; astfel, pentru a fi extra petitia, este necesar ca partea sa nu fi formulat nicio cerere cu acel obiect.  In ipoteza plus petitia, instanta se pronunta asupra cererii formulate, dar ii acorda partii mai mult.
    1. Termen: curge de la comunicare;
    2. Solutie: in caz de extra/plus petitia, instanta pronunta o hotarare prin care schimba dispozitivul. Insa, in caz de minus petitia, instanta va solutiona in fond capatul de cerere omis si va pronunta o noua hotarare, care o va completa pe cea dintai.
  2. Obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta. Bunul cert si determinat care trebuia predat de debitor a pierit sau a fost distrus pana la executare si astfel se va putea cere plata echivalentului.[4]
    1. Termen: de la ultimul act de executare (ar trebui sa fie procesul-verbal prin care executorul judecatoresc constata imposibilitatea predarii silite a bunului, dispunand, prin incheiere, incetarea executarii silite);
  3. Judecator condamnat.  Judecatorul, martorul sau expertul care a luat parte la judecata a fost condamnat penal definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina. Cealalta situatie priveste hotararea care s-a dat in temeiul unui inscris declarat ca fals in cursul sau in urma judecatii, aceste imprejurari influentand solutia in cauza. In cazul in care infractiunea nu se mai poate face prin hotararea penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidentala, asupra existentei sau inexistentei infratiunii provocate. 
    1. Termen: (1) de cand partea a aflat de hotararea penala, dar nu mai tarziu de un an de la ramanerea definitiva;  (2) in lipsa hotararii penale, termenul curge de cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora.
  4. Judecator sanctionat disciplinar. Daca un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, cand aceste imprejurari au influentat solutia in cauza. Astfel, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: (1) existenta unei sanctiuni disciplinare pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, aplicata unui judecator; (2) hotararea de solutionare sa fie definitiva; (3) fapta pentru care a fost sanctionat sa fi influentat solutia pronuntata in cauza, adica sa fie strict legata de procesul in care s-a pronuntat si sa fi fost determinanta in pronuntarea solutiei. Atentie! Nu se impune obligatia ca judecatorul sanctionat sa fie cel care a solutionat cauza, dar impune o stransa cauzalitate intre fapta judecatorului si solutia pronuntata in cauza.
    1. Termen: de cand partea a aflat de hotararea prin care judecatorul a fost sanctionat disciplinar definitiv judecatorul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive.
  5. Inscrisuri doveditoare retinute. Daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, (1) retinute de partea potrivnica; (2) care nu au putut fi prezentate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor. Astfel, nu constituie motiv de revizuire descoperirea oricaror acte, ci numai cele din aceste situatii. Conditiile cumulative sunt:  inscrisul sa nu fi fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata, dar el sa fi existat la data pronuntarii acesteia; inscrisul invocat sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea ce se cere a fi revizuita; inscrisul sa nu fi putut fi produs in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata, fie din cauza ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii; inscrisul invocat pentru revizuire sa fie determinant, nu doar simple temeiuri de drept; inscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercita revizuirea si nu poate pretinde instantei sa-l administreze din oficiu.
    1. Termen: de cand s-au descoperit inscrisurile ce se invoca;
  6. Anulata hotararea de la baza. Acest motiv vizeaza situatia in care hotararea atacata cu revizuire s-a intemeiat pe o alta hotarare-suport  care a fost ulterior casata, anulata sau schimbata, ramanand lipsita de suportul probatoriu. Astfel, cererea de revizuire urmeaza sa fie admisa numai in masua in care, hotararea care a fost casata, anulata sau schimbata a fost determinanta pentru solutia din hotararea atacata pentru acest motiv.
    1. Termen: din ziua cand partea a aflat de anularea hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a hotararii de casare, anulare sau schimbare.
  7. Fara aparare sau aparati cu viclenie. Daca statul, persoane juridice de drept public, minorii, cei pusi sub intedictie judecatoreasca, pusii sub curatela nu au fost aparati deloc (lipsa totala de aparare) sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere (manopere dolosive care au dus la pierderea procesului).
    1. Termen: din ziua in care statul/persoana juridica de drept public a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definitive a acesteia;
    2. Termen: In cazul minorilor, pusilor sub interdictie judecatoreasca sau sub curatela, termenul de revizuire e de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de 1 an de la dobandirea capacitatii depline de exercitiu sau, dupa caz, de la inlocuirea tutorelui sau incetarea/inlocuirea curatorului.
  8. Hotarari potrivnice. Incalca autoritatea de lucru judecat. Daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari. Asadar, conditiile cumulative sunt: (1) sa fie vorba de hotarari contradictorii, chiar daca prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei;[5] (2) sa fie vrba de hotarari pronuntate in acelasi litigiu, adica sa fie tripla identitate de parti, obiect si cauza; (3) hotararile contradictorii sa fi fost pronuntate in procese (dosare) diferite; (4) in al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia autoritatii de lucru judecat sau, daca a fost ridicata, sa nu se fi discutat; (5) sa se ceara anularea celei de-a doua hotarari, care s-a pronuntat cu incalcarea autoritatii de lucru judecat. Instanta nu va face o analiza a celor doua hotarari, ci va aplica strict autoritatea de lucru judecat, inlaturand numai hotararea care incalca acest principiu. Nu se elimina chestiunile contradictorii din dispozitiv sau considerentele celei de-a doua hotarari, ci se anuleaza direct hotararea a doua.
    1. Termen: de la ramanerea definitiva a ultimei hotarari (de la pronuntare)
  9. Impiedicata. Aceasta vizeaza situatia exceptionala in care partea a fost legal citata, dar dintr-o (1) imprejurare mai presus de vointa sa nu s-a putut infatisa la judecata si nici (2) nu a putut instiinta instanta despre aceasta. Aceste doua conditii sunt cumulative.
    1. Termen: 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii (termenul se aplia inclusiv pentru procuror, chiar daca nu a participat la judecata).
  10. CEDO. Daca (1) CEDO a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti. Efectele vatamatoare sunt datorate de o hotarare judecatoreasca ce (2) produce consecinte grave si aceastea continua sa se produca. Acest motiv se aplica si hotararilor prin care nu s-a dezlegat fondul cauzei.  Nu e de ajuns ca CEDO sa constate incalcarea drepturilor prin acea hotarari, ci si ca hotararea sa produca in continuare consecinte grave (cumulative).
    1. Termen: 3 luni de la data publicarii hotararii CEDO.
  11. CCR. Daca, dupa ce hotararea a devenit definitiva, CCR s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate in orice cauza, declarand neconstitutionala prevederea care a facut obiectul exceptiei pe care s-a bazat hotararea. Astfel, e necesar ca decizia CCR sa fi fost pronuntata dupa ce hotararea a carei revizuire se cere sa fie definitiva.
    1. Termen: 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al hotararii CCR.

Cererea de revizuire se timreaza cu o taxa fixa de 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat. Daca sunt invocate mai multe motive, acestea se motiveaza in parte.

Competenta. Competenta de a solutiona revizuirea apartine instantei care a pronuntat hotararea atacata, cu exceptia situatiei in care se invoca contrarietatea de hotarari, ca va fi competenta instanta mai mare in grad fata de instanta care a dat prima hotarare.[6]

Termenul de exercitare este, in principiu, o luna si curge de la momentele stabilite pentru fiecare motiv de revizuire.

Intampinarea. Este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inainte de primul termen.  Revizuentul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei.

Interventia voluntara principala. In cazul in care s-a atacat o hotarare de prima instanta (ramasa definitiva prin neapelare), iar cererea de revizuire a fost admisa in principiu, tertul poate formula cerere de interventie principala pana la inchiderea dezbaterilor.

Daca s-a admis in principiu cererea de revizuire a unei hotarari pronuntate in apel, cererea tertului poate fi primita numai daca partile isi dau acordul expres.

In cazul hotararilor pronuntate in recurs, cererea de interventie voluntara principala este inadmisibila.

Interventia voluntara accesorie. Poate fi primita in faza revizuirii, deoarece art 63 NCPC permite in mod expres ca interventia accesorie sa fie facuta si in caile extraordinare de atac, de reformare sau de retractare.

Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

Suspendare. La cerere revizuentului, instanta poate suspenda executarea hotararii atacate, sub conditia ca aceasta sa depuna o cautiune in cuantumul fixat de instanta.

Hotararea.  Se soluţionează prin sentinţă sau decizie, după caz

Cai de atac. Hotararea data asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.

Calea de atac a hotararilor potrivnice. Calea de atac este numai recursul, fiind exclus apelul. In cazul contrarietatii de hotarari, recursul este admisibil numai daca a doua hotarare atacata cu revizuire este susceptibila de apel sau de recurs. Daca revizuirea a fost solutionata de una dintre sectiile ICCJ, recursul este de competenta Completului de 5 judecatori.

_____________________________________________

Mentiuni

[1] Nu pot face obiectul revizuirii hotararile date in prima instanta si apel prin care nu se analizeaza sau evoca fondul.

Nu pot face obietul revizuirii hotararile date de instanta de recurs prin care se antameaza, respinge ca tardiv, perima, respinge ca nefondat recursul, admite recursul si caseaza hotararea cu trimitere spre rejudecare (respingand recursul ca nefondat, instanta de recurs nu evoca fondul).

[2] Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor. Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

[3] În ceea ce priveşte ipoteza a doua minus petita,, aceasta are în vedere situaţia în care instanţa a omis să soluţioneze un capăt de cerere, mai exact când nu s-a pronunţat asupra tuturor cererilor cu care a fost sesizată, formulate în termen, indiferent dacă ele au un caracter principal, accesoriu, incidental sau adiţional, singura condiţie fiind ca aceste cereri să vizeze obiectul litigiului. Nu se poate vorbi de minus petita în cazul omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra altor cereri decât cele privind obiectul cererilor de chemare în judecată, cum ar fi: asupra cererilor privind acordarea unui nou termen pentru angajarea unui apărător; asupra unei excepţii procesuale; asupra unei apărări (argument) invocată de parte etc. De asemenea nu se poate vorbi de minus petita nici atunci când instanţa nu s-a pronunţat pe fond, deoarece a rezolvat cauza pe baza unei excepţii peremptorii. – Decizia nr. 657/20 septembrie 2017

[4] În cazul în care predarea silită a unui bun a devenit imposibilă din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorării acestuia ori a altor asemenea împrejurări, executorul va consemna aceasta într-un proces-verbal întocmit în condiţiile art. 889, şi totodată va dispune, prin încheiere, încetarea executării silite.

[5] Motivul de revizuire al hotararilor potrivnice nu este aplicabil in cazul hotararilor pronuntate pe cale de ordonanta presedintiala, deoarece acestea nu se bucura de autoritate de lucru judecat. Ordonanta nu are autoritate de lucru judecat fata de hotararea de fond, ci are doar fata de o alta cerere de ordonanta presedintiala, numai daca nu s-au schimbat imprejurarile de fapt care au justificat-o.

[6] In cazul hotararilor contradictorii pronuntate de instante de recurs, daca una este ICCJ, cererea se solutioneaza de catre ICCJ. In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu va opera prorogarea competentei, ci se va disjunge si declina competenta pentru acele motive.

Bibliografie

Traian Briciu, Note de curs, 2017

V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedura civila comentat, Editura Universul Juridic, 2016.

V. M. Ciobanu, T.  Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2018

Download PDF