Cele mai uzitat motiv de stramutare este banuiala legitima. In aceasta se incadreaza acele cazuri in care exista o indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori relatiilor conflictuale locale. Particularitatea este ca problema vizeaza intreaga instanta, nu un singur judecator. Alt motiv este siguranta publica, fiind imprejurari exceptionale procesului care ar conduce la tulburarea ordinii publice.
In cazul banuielii legitime, cererea este formulata de partea interesata, iar in cazul sigurantei publice, cererea poate fi formulata doar de procurorul general al PICCJ. Se poate invoca in orice faza a procesului.
Competenta:
Cererea de stramutare intemeiata pe banuiala legitima este de competenta Curtii de Apel daca instanta la care se cere stramutarea este o judecatorie sau tribunal din circumscriptia acesteia.
Procedura de judecata:
Cererea se formuleaza de catre partea interesata si se depune la instanta competenta sa judece cererea de stramutare. Nu se depune dosarul pendite, ci se formeaza un dosar nou la instanta care va judeca cererea de stramutare (va ramane o cerere incidentala, fiind in cursul unui proces). Instanta superioara care judeca cererea de stramutare poate suspenda judecata cererii de chemare in judecata, suspendarea fiind facultativa si conditionata de plata unei cautiuni in cuantum de 1000 lei.
Judecata (fondul) cererii:
Are loc de urgenta, cu citarea partilor. Judecata are loc in camera de consiliu, neexistand publicitate.
Hotararea care se pronunta este nemotivata si definitiva. Atentie! Notiunea de “definitiv” nu este egala cu cea de “nicio cale de atac”. “Nicio cale de atac” inseamna ca nu exista intradevar nicio modalitate de atac. In schimb, “definitiv” inseamna ca este o hotarare ce nu poate fi atacata cu recurs, dar poate fi atacata cu contestatie in anulare (spre exemplu, pe motivul ca nu au fost citate partile).
Efectele admiterii cererii:
Curtea de Apel va trimite procesul spre judecata unei instante de acelasi grad, din circumscriptia sa. Daca judeca ICCJ, va stramuta judecata cauzei la una din instantele judecatoresti de acelasi grad aflata in circumscriptia oricareia din Curtile de Apel invecinate cu Curtea de Apel de la care se solicita stramutarea.
Hotararea de stramutare va arata si in ce masura se pastreaza actele facute la instanta de la care se stramuta procesul. Regula este ca daca nu prevede nimic, actele respective se considera desfiintate. Desfiintata de drept este si hotararea pronuntata la instanta de la care se cere stramutarea.
Admiterea cererii de stramutare conduce la desfiintarea de drept si fara alte formalitati a hotararii pronuntate – dosarul se va trimite la noua instanta si va ignora hotararea pronuntata de vechea instanta. Aceasta regula se aplica indiferent ca hotararea a fost data inaintea pronuntarii hotararii de stramutare sau dupa aceasta (teoretic).
In caz de exercitare a cailor de atac, acestea se vor exercita la instantele superioare acesteia, nu acelora ale instantei de unde s-a stramutat.
O noua cerere de stramutare nu poate fi formulata decat pentru imprejurari necunoscute la data primei cereri sau invite dupa solutionarea acesteia. Cel care face o noua hotarare, pentru motive care existau deja, va trebui sa explice de ce nu le stia inainte. Daca partea nu dovedeste ca erau ulterioare sau nu erau cunoscute, cererea se respinge ca inadmisibila fara a mai fi analizata pe fond.