In procedura civila, paratul poate sa nu fie multumit doar cu o pozitie defensiva, ci poate sa adopte si o pozitie ofensiva, formuland pretentii proprii impotriva reclamantului.
Natura cererii. Aceasta cerere se deosebeste de o simpla aparare fiindca, prin aparare, paratul se multumeste doar sa combata afirmatiile reclamantului, urmarind respingerea cererii de chemare in judecata. Insa, prin cererea reconventionala, care are natura juridica a unei veritabile cereri de chemare in judecata, paratul poate sa pretinda tot ceea ce ar putea solicita si printr-o cerere pe cale principala.
Natura pretentiilor cererii. Pe calea cererii reconventionala nu se pot formula orice fel de pretentii, ci numai acelea care deriva din pretentiile aceluiasi raport juridic sau care au o stransa legatura cu acesta; solutia decurge din caracterul incidental al cererii. Ca sanctiune, daca pretentiile nu indeplinesc aceasta conditie, atunci va fi pusa in discutia contradictorie a partilor exceptia inadmisibilitatii formularii acelor pretentii si va respinge cererea ca inadmisibila; cererea nu va putea fi disjunsa.
Asadar, cererea reconventionala reprezinta actul de procedura care provine de la parat, la fel ca intampinarea, dar atunci cand el are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, derivand din acelasi raport juridic sau strans legate de acesta.
Paratul nu este, in principiu, obligat la formularea cererii reconventionale, deoarece unele obiective (ex. reducerea pretentiilor) le poate obtine pe cale de aparare, iar, pe de alta parte, el poate sa-si valorifice pretentiile printr-o cerere separata. Insa, in lipsa cererii reconventionale, reclamantul nu poate fi obligat fata de parat.
Are un caracter ofensiv, spre deosebire de intampinare care presupune o pozitie defensiva. Cererea reconventionala nu se limiteaza numai la a se apara, ci solicita si obligarea reclamantului la a face, a nu face sau a da ceva. In plus, se schimba si denumirea in parat-reclamant.
Se poate urmari prin cererea reconventionala:
- Neutralizarea obligatiei pe care reclamantul a formulat-o impotriva paratului; spre exemplu, daca reclamantul cere executarea contractului, paratul poate cere rezilierea acestuia (pretentie proprie);
- Obtinerea unei obligari la plata si a reclamantului;
- Poate presupune anumite pretentii, nu doar anihilarea pretentiilor reclamantului
Forma. Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata; aceasta este supusa comunicarii. Cererea este supusa taxelor de timbru. In cadrul procesului civil, legea recunoaste dreptul de a formula cerere reconventionala doar paratului din cererea initiala. Reclamantul initial nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionala. Insa, atentie, este admisibila formularea unei cereri reconventionala de catre partile din litigiul initial indreptate impotriva intervenientului principal.
Termen. Cererea se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca nu e obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata. Termenul este un termen procedural imperativ absolut, iar nerespectarea va fi sanctionata cu decaderea. Asadar, o cerere reconventionala depusa peste termen va fi respinsa ca tardiva, iar nu disjunsa si judecata separat.
Ca termen special, când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului în acest scop.
Potrivit art. 204 NCPC, reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării (si a cererii reconventionale daca doreste), care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Disjungerea. Ca regula, cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Instanta poate dispune disjungerea si judecarea separata numai daca doar cererea principala este in stare de judecata. Cererea va primi termen la acelasi complet, se va forma un dosar nou, dar instanta ramane investita, chiar daca cererea depusa in mod separat ar fi atras o alta competenta (deja opereaza prorogarea de competenta).
Disjungerea nu poate fi dispusa in cazul in care legea prevede acest lucru sau daca judecarea ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitara a procesului.
Regularizarea. Aceasta nu urmeaza o procedura de verificare si regularizare ca in cazul cererii de chemare in judecata. În cazul în care pretenţiile formulate prin cerere reconvenţională privesc şi alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâţi.
Cererea reconventionala se comunica reclamantului, si, dupa caz, celor chemati in judecata ca parati pentru a formula intampinare (paratii pot depune intampinare la randul lor – depun intampinarea in 25 de zile de la comunicarea cererii reconventionale si apoi primesc raspuns in 10 zile).
Cazuri obligatorii. Exista si situatii in care cererea reconventionala este obligatorie daca paratul doreste sa obtina anumite efecte (ex. in materia divortului, decaderea sotului din dreptul de a cere divortul pentru motive aparute pana la momentul cand trebuie formulata cererea reconventionala – art. 916 NCPC).
Cazuri inadmisibile. In alte materii, cererea reconventionala este inadmisibila, fiind necesara solicitarea pretentiilor pe cale principala separata, cum ar fi de exemplu materia procedurii speciale a evacuarii din imobilele folosite fara drept sau in cazul actiunilor posesorii.
Cine poate face cerere reconventionala?
- Paratul
- Reclamantul – in cazul unei interventii principale si reclamantul poate face o cerere reconventionala cu privire la pretentiile intervenientului principal;
Ce fel de pretentii se pot invoca?
- Pretentii derivand din acelasi raport juridic
- Pretentii strans legate de raportul juridic
Vezi partea a 4-a: Sechestrul asigurator
_________________________________________________________________________________________
Bibliografie:
[1] prof. univ. dr. Traian Briciu – note de curs
[2] V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013
