Exceptia de necompetenta si conflictele de competenta sunt cele care marcheaza notiunea de incidente privind competenta instantelor.
Conflictul negativ de competenta
Intervine in cazul in care doua instante isi declina competenta in mod reciproc. Conditiile conflictului negativ:
- Trebuie sa existe o hotarare de declinare
- Declinarile trebuie sa fie reciproce.
- Conflictul negativ se poate naste si in legatura cu un organ cu activitate jurisdictionala; la cele fara activitate jurisdictionala nu se poate naste conflictul negativ (spre exemplu, in situatia arbitrajului ad-hoc, nu ce institutionalizat).
- Conflictul negativ se poate naste si intre sectiile sau completele specializate, cu mentiunea ca declinarile recirproce intervin prin incheiere.
- Procesul se suspenda de drept. Instanta in fata careia s-a ivit conflictul va sesiza regulatorul de competenta si va suspenda procesul pana la solutionarea conflictului. Regulatorul de competenta este instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict. Regulatorul judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, iar hotararea este definitiva. ICCJ nu poate intra in conflict de competenta cu nicio instanta, deoarece solutii ei de declinare joaca si rol de regulator de competenta; astfel, instanta unde se trimite este obligata sa respecte. Daca avem conflict intre o instanta si un organ fara activitate jurisdictionala, regulatorul de competenta va fi instanta ierarhic superioara instantei aflate in conflict.
In cazul in care este vorba de o sectie sau complet specializat, regulatorul de competenta va fi instanta superioara, mai exact sectia corespunzatoare celei in fata careia s-a ivit conflictul.
Asadar, regulatorul de competenta va fi sesizat de instanta in fata careia se iveste reciprocitatea.
In cazul conflictului de competenta numai instanta in fata careia s-a ivit conflictul poate trimite dosarul la regulatorul de competenta, iar nu si partile (nu va fi admisibila o “cerere de rezolvare”). Este o alta exceptie prin care instanta este investita prin hotararea altei instante, nu prin cererea partilor.
De retinut! In cazul conflictului negativ de competenta:
- acesta se rezolvă ȋn camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o hotărâre definitivă, care are autoritate de lucru judecat;
- conflictul negativ apare in fata instantei care s-a pronuntat ultima cu privire la competenta;
- ivit ȋntre două secții ale unei instanțe, declinările de competență ȋntre acestea s-au făcut prin ȋncheieri care nu sunt supuse niciunei căi de atac;
- ivit între două instanţe judecătoreşti, se soluţionează de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict;
- daca judecatoriile aflate in conflict nu sunt in circumscriptia aceleiasi curti de apel, competenta apartine ICCJ;
- conflictul ivit intre un tribunal si o curte de apel sau intre doua curti de apel se va solutiona de ICCJ;
- nu se poate crea cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- intervine suspendarea de drept a procesului.
Conflictul pozitiv de competenta
Intervine in cazul in care doua instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina. Este rar, fiind posibil de exemplu in cazul competentei alternative, unde cererea este introdusa la ambele instante si fiecare isi reclama competenta si o instanta respinge exceptia de litispendenta. Se merge apoi in regulatorul de competenta pentru a decide care instanta este competenta sa judece procesul.
__________________________________________________
Bibliografie:
Traian Briciu, note de curs 2016
Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grila. Editia 3, Editura All Beck, 2005
