Revizio

Contractul – scurte consideratii

Notiune. Contractul reprezinta cea mai importanta sursa a obligatiilor civile. Contractul reprezinta acordul intre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.

Libertatea contractuala. Elementul specific al contractului este acordul de vointe al partilor, adica intalnirea concordanta a doua sau mai multor vointe individuale, cu intentia de a produce efecte juridice. Partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele legii, ordinii publice si bunurilor moravuri. Totusi, cand oamenii isi asuma obligatii prin contract, ei isi limiteaza libertatea prin propria vointa. Libertatea contractuala consta in libertatea fiecaruia de a-si allege partenerii contractuali si de a negocia cu acestia continutul contractului; libertatea de continut, partile avand optiunea de a stabili in mod liber contractual; libertate de forma prin simplul acord de vointe; libertatea de alegere a nromei aplicabile – partile pot determina continutul contractului prin indicarea normelor incidente. Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau bunele moravuri. Valabilitatea contractului este subordonata respectarii ordinii publice si bunelor moravuri cu prilejul incheierii contractului.

Ordinea publica. Ea include totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dreptul public. Este nul contractual incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

Bunele moravuri. Include totalitatea regulilor de conduit care s-au conturat in constiinta societatii si a caror respectare s-a impus ca necessitate, printr-o experienta si practica indelungata.

Sanctiunile incalcarii. Contractele sau clauzele prin care se incalca ordinea publica sau bunele moravuri nu pot produce efecte sau efectele lor sunt limitate. Incalcarea ordinii publice poate duce la considerarea clauzei ca nescrisa, cum ar fi considerarea ca nescrisa a clauzelor abuzive din contractele de locatiune sau de ipoteca.

Clasificari esentiale.

Sinalagmatice. Contractul este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente. Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor partilor sunt de esenta acestui tip de contracte. Lipsa uneia dintre aceste trasaturi inlatura caracterul sinalagmatic, Fiecare parte are, concomitant, calitatile de creditor si debitor fata de cealalta parte; obligatiile nu pot exista una fara cealalta. Toate contractele oneroase fac parte din categoria celor sinalagmatice. Ca proba, inscrisul sub semnatura private, care constata un contract sinalagmatic, are putere doveditoare numai daca a fost facut in atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt. Fiecare exemplar trebuie sa faca mentiune despre numarul originalelor ce au fost facute.

Unilaterale. Aceste contracte dau nastere la obligatii numai in sarcina uneia dintre parti si sunt caracterizate de lipsa interdependentei si reciprocitatii.

Comutativ. Contractul in care, la momentul incheierii sale, existent drepturilor si obligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata/determinabila. Leziunea poate fi invocate numai in cazul contractelor comutative.

Aleatoriu. Contractul care, prin natura sau vointa partilor, ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune totodata la riscul unei pierderi, ce depend de un eveniment viitor si incert.

Contractele negociate. Clauzele, natura, prestatiile la care se obliga partile sunt rezultatul negocierilor libere. Partile au libertatea de a influenta singure continutul.

Contractele de adeziune. Continutul contractului este prestabilit, in intregime, de catre una dintre parti, fara a i se da celeilalte parti posibilitatea de a le influenta. Clauzele utilizate sunt numite clause standard, fiind stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara a fi negociate cu cealalta parte. Cealalta parte este doar libera sa le accepte sau nu. In multe situatii, este firesc sa existe contracte standardizate care sa resolve impasul pe care l-ar crea negocierile prelungite.

____________________________________________________________________

Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015

Download PDF

Alte articole juridice