Reprezentarea in procesul civil reprezinta situatia in care o persoana indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte in proces. Partile pot sa stea in judecata printr-un reprezentant ales, cu exceptia cazului in care legea impune prezenta lor persoana in fata instantei. Astfel, legea impune ca anumite acte procesuale sa fie indeplinite personal de parti, spre exemplu a cererilor de divort sau al raspunsului la interogatoriu.
Reprezentarea legala. Intervine in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate procesuala de exercitiu, in cazul persoanelor juridice, precum si in alte cazuri prevazute expres. Reprezentarea este legala fiindca izvorul imputernicirii il constituie legea, nu optiunea instantei.
Reprezentarea conventionala. Persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat sau alt mandatar. Reprezentarea persoanei fizice prin mandatar neavocat poate interveni atat in fata primei instante si in apel, cat si in recurs, dar si in caile de retractare (revizuire si contestatie in anulare).
Mandatarii neavocati. Mandatarul care nu este avocat nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor. Asadar, el va putea doar sa formuleze cereri in fata instantei, sa propuna probe, sa indeplineasca acte de procedura in numele si in interesul partii pe care o reprezinta, insa fara a avea dreptul de a depune concluzii [1] asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului.
Exceptii dreptul de a depune concluzii. De la regula privind mandatarul neavocat ce nu poate pune concluzii decat prin avocat sunt exceptati licentiatii in drept, care, daca sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la gradul al doilea inclusiv, pot pune concluzii in fata oricaror instante, inclusiv in recurs.
Procura. Indiferent ca este dat unui neavocat sau avocat, trebuie sa fie o procura ad litem, adica o procura speciala data pentru reprezentarea in judecata. Ca exceptie, mandatarul cu procura generala poate sa-l reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.
Limitele mandatului. Acestsa este presupus dat pentru toate actele procesuala indeplinite in fata aceleiasi instante, chiar daca nu cuprinde nicio mentiune in aceasta privinta. Restrangerea numai la anumite acte trebuie sa fie intotdeauna expresa. Mandatul judiciar nu este dat pentru tot procesul, ci numai pentru o anumita etapa procesuala (instanta), acea cu privire la care s-a acordat mandatul. Actele procedurale de dispozitie se pot face doar in baza unui mandat special, distinct de mandatul de reprezentare in justitie.
Forma. Pentru mandatarul neavocat, mandatul trebuie sa fie prin inscris autentic. Dreptul aceasta poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta. Mandatul dat unui avocat se dovedeste prin inscris intocmit potrivit legilor de organizare a profesiei.
Incetarea mandatului. Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici data acesta a devenit incapabil. Acesta dainuie pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. Renuntarea la mandat, precum si revocarea acestuia nu pot fi opuse celeilalte parti decat de la comunicare, cu exceptia cazului in care au fost facute in sedinta de judecata si in prezenta partii adverse. Daca mandatarul renunta, este obligat sa anunte instanta si mandantul cu cel putin 15 zile inainte de urmatorul termen. In plus, mandatarul nu mai poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a cailor de atac.
Reprezentarea persoanei fizice prin avocat. Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta. Contractul de asistenta juridica se incheie in forma scrisa, ad probationem, si trebuie sa indeplineasca conditiile legale de incheiere a unei conventii [2]. Avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala (numia si delegatie). Pentru exercitarea actelor procedurale de dispozitie, nu este necesar ca avocatul sa prezinte o procura autentica speciala, fiind suficienta mentiunea inserata in cuprinsul contractului in acest sens.
Reprezentarea persoanei juridice. Aceasta isi poate exercita drepturile procesuala fie prin reprezentantul legal, fie prin reprezentantul conventional. Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor numai prin consilier juridic sau avocat. Astfel, persoanele juridice sunt obligate sa fie reprezentate doar prin avocat sau prin consilier juridic. Cererea de chemare in judecata sau reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor nu se poate face prin mandatar persoana juridica si nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia.
Lipsa calitatii de reprezentant. Daca reprezentantul partii nu face dovada acestei calitati, instanta va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca nu se acopera lipsa in acel termen, cererea va fi anulata. Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac; ea nu poate constitui motiv pentru exercitarea caii de atac, daca nu a fost invocata inaintea instantei in fata careia s-a produs neregularitatea. Concluzionand, neregularitatea poate fi invocata oricand in cursul aceleiasi instante. Exceptia poate fi invocata de oricare dintre parti, procuror sau instanta, fiind o exceptia absoluta; titularul poate ratifica actele indeplinite de persoana care a actionat fara calitate. Atentie! Daca in cererea de chemare in judecata nu se mentioneaza ca cel care a formulat-o este doar un reprezentant, atunci se va invoca exceptia lipsei calitatii procesuale; se va considera ca a introdus cererea in nume propriu. Ca diferenta, exceptia lipsei calitatii de reprezentant opereaza atunci cand la dosar nu exista dovada din care sa rezulte mandatul dat, dar in cerere scrie ca actioneaza in calitate de mandatar, insa, exceptia lipsei calitatii procesuale opereaza atunci cand in cererea de chemare in judecata nu se mentioneaza ca cel care formuleaza are calitate doar calitate de reprezentant.
Sanctiune. In cazul in care cel care a formulat cererea nu a mentionat ca actioneaza in calitate de mandatar, sanctiunea care intervine este respingerea cererii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa. Daca insa s-a mentionat ca acesta actioneaza in calitate de reprezentant, dar nu se depune dovada acestei calitati, cererea va fi anulata. De asemenea, in privinta probelor, aceastea se propun, sub sanctiunea decaderii, de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare (art. 254 NCPC).
_________________________________________________________________________________________
Precizari:
[1] Sintagma „a pune concluzii” nu se limitează la dezbaterile finale. Sintagma „a pune concluzii” cuprinde orice susţinere cu caracter juridic sau solicitare pe o poate face avocatul înaintea instanţei. Nu pot fi incluse în sintagma „a pune concluzii” depunerea de înscrisuri ori alte cereri, luarea termenului în cunoştinţă etc., în măsura în care acestea nu comportă susţineri contradictorii. Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii. – DECIZIA UNBR NR. 746/29.06.2013
[2] Elemente obligatorii ale contractului de asistenta juridica: date identificare avocat si client, obiectul contractului, onorariul, atestarea identitatii clientului, modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client si semnaturile partilor.
Bibliografie:
G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.
Traian Briciu, Note de curs, 2016
