Apelul. Cum faci apel? Cum ataci hotararea primei instante? Ce solutii poate oferi instanta de apel

Apelul este o cale de atac ordinara, de reformare, care permite judecarea procesului in fata unei instante superioare, in al doilea grad de jurisdictie, comuna, devolutiva si suspensiva de executare.

Obiect apel principal. Acesta este constituit de hotararile date in prima instanta. Sunt supuse apelului si hotararile date in ultima instanta daca, potrivit legii, instanta nu putea sa judece decat in prima instanta. Impotriva incheierilor se face apel numai odata cu fondul.

Nu se poate face apel. Daca partea a renuntat expres la apel, partea nu mai poate reveni asupra deciziei de a face apel principal. Nu se poate face apel nici daca partea a executat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie.

Termen de apel. 30 zile de la comunicarea hotararii. Termenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptii.

Cazuri de echipolenta:

• Executarea silita. Termenul curge de la comunicarea hotararii si cand a fost daca odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite
• Inainte de comunicare. Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel
• Cere comunicarea pentru alta parte. partea a cerut comunicarea hotărârii primei instanţe către o altă parte
• în ipoteza în care aceasta a primit o copie a actului, atestând acest fapt prin semnătură

Intreruperea termenului de apel. 

• Moartea partii. Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. Se va face din nou o singura comunicare la ultimul domiciliu al partii, pe numele mostenirii si va incepe iarasi sa curga termenul de la data comunicarii.
• Moartea mandatarului. Se intrerupe termenul si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. Va curge o noua  comunicare partii, la domiciliul acesteia.
• Incapabili, capacitate restransa, diparuti, mosteniri vacante. In aceste cazuri termenul se intrerupe si va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu al mostenirii.

Cererea de apel. Cererea trebuie sa contina, sub sanctiunea nulitatii exprese, indicarea hotararii atacate si a semnaturii. Cererea va trebui sa mai contina, sub sanctiunea decaderii, motivele de fapt si de drept si probele invocate in sustinerea apelului. Daca nu se prezinta niciun motiv sau proba, judecata se va face numai pe baza celor invocate la prima instanta.

Depunerea cererii de apel[1]. Apelul si, cand e cazul motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii (neconditionate de vatamare).

Cererea de apel se depune in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicarea catre intimati si pentru instanta. Daca intimatii au un (1) reprezentant comun sau (2) un intimat figureaza in mai multe calitati juridice, este suficient un singur exemplar.

Regularizarea cererii de apel. Completarea sau modificarea cererii se va face inauntrul termenului de apel. Daca presedintele apreciaza ca mai e prea putin timp, va acorda un termen de maxim 5 zile de la expirarea termenului de apel.

Intimatul trebuie sa faca intampinare in 15 zile de la comunicare; apelantul va fi obligat sa depuna raspuns la intaminare in amxim 10 zile de la comunicare. Intimatul ia cunostinta de raspunsul la intampinare din dosarul cauzei. Dosarul se va inainta instantei de apel impreuna cu toate apelurile facute, numai dupa implinirea termenului pentru toate partile.[2]

Daca partile au facut cereri de indreptare, lamurire sau completare a hotararii, dosarul se va trimite instantei de apel dupa implinirea termenului de apel privind solutionarea acestor cereri.[3]

Apel incident. Intimatul, dupa implinirea termenului de apel, poate formula o cerere proprie prin care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Apelul incident se depune de catre intimat numai odata cu intampinarea la apelul principal. Apelul incident trebuie formulat in scris si se indreapta impotriva partii cu interese contrare, care are pozitia de apelant in apelul principal.

Acesta are caracter accesoriu fata de apelul principal. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins, nefiind cercetat fondul, apelul incident ramane fara efect, cererea fiind respinsa.

Apelul incident se poate exercita numai dupa expirarea termenului de apel si are intotdeauna caracter accesoriu. Insa, daca ambele parti exercita apel, facandu-l inauntrul termenului de apel (cele 30 de zile), vom vorbi despre doua apeluri principale, unul facut de reclamant, altul de parat. Fiind doua apeluri, ele se vor solutiona impreuna, de acelasi complet de judecata.

Apel provocat. Apelul provocat se depune de catre intimat numai odata cu intampinarea la apelul principal (adica numai dupa implinirea termenului de apel). Apelul provocat are acelasi caracter accesoriu ca cel incident.

Este valabil in cazul:

• coparticiparii procesuale – reprezinta situatia cand intimatul declara apel impotriva altui intimat, daca apelul principal e de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice; astfel, daca in prima instanta au fost 2 parati, iar unuia i s-a admis cererea, iar celuilalt i-a fost respinsa, acesta din urma va putea introduce apel provocat impotriva celuilalt parat in apel.
• in cazul in care la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept sa declare apel impotriva persoanei care a figurat in prima instanta si care nu mai este parte in apelul principal, daca acesta e de natura a aduce consecinte juridice;

Depunerea apelului incident si provocat. Acestea se depun numai odata cu intampinarea la apelul principal, dupa implinirea termenului de apel. Astfel, acestea se depun numai la instanta a carei hotarare se ataca. Apelantul va depune intampinare si la acese apeluri in termen de maxim 10 zile de la data comunicarii. Cel care a depus apelul urmeaza sa ia cunostinta de intampinare din dosarul cauzei.

Repartizare. Apelurile principale, incidente si provocate facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la acelasi complet de judecata. Daca apelurile au fost repartizate la complete diferite, ultimul complet investit va dispune administrativ trimiterea apelului la completul cel dintai investit.

Efectele cererii de apel:

• Investeste instanta de apel
• Prelungeste efectul suspensiv de executare al termenului de apel
  • Exista exceptii prin care hotararea de prima instanta va fi pusa direct in executare silita, acestea fiind cele ce se bucura de executare provizorie de drept sau judecatoreasca. Totusi, si in acest caz, la cererea debitorului, se poate dispune suspendarea executarii provizorii.[4]
• Efectul devolutiv
  • Apelul provoaca o noua judecata asupra fondului, deoarece statueaza in fapt si in drept.
  • Aceasta noua judecata de fond are loc in limitele stabilite de apelant (apellatum). Asadar, ceea ce nu a fost supus apelului va trece in autoritatea de lucru judecat. Efectul devolutiv are in vedere toate apelurile, dar si asupra solutiilor dependente de hotararea atacata.
  • In apel nu se poate schimba: calitatea partilor, cauza, obiectul cererii si nici nu se pot formula pretentii noi (exceptie: interventia principala daca e acordul expres al partilor)
  • Se pot cere in apel: dobanzi, rate, venituri ajunse la termen, despagubiri invite dupa hotararea primei instante, compensatia legala (nu si judiciara).[5]
  • Devolutiunea totala opereaza cand:
    • apelul nu e limitat la anumite solutii din dispozitiv
    • cand se tinde la anularea intregii hotarari[6]
    • daca obiectul litigiului e indivizibil
  • Exceptii de la efectul devolutiv:
    • Apelantul solicita anularea hotararii de prima instanta
    • Apelantul solicita respingerea sau anularea chiar a cererii de chemare in judecata (urmare a unei exceptii; apelantul invocase necompetenta, dar instanta a respins nejustificat sau a omis sa se pronunte asupra ei.
    • Apelantul solicita trimiterea dosarului la instanta competenta (invocase in termen necompetenta primei instante, dar aceasta a respins nejustificat exceptia sau a omis-o)

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel

1. Instanta pastreaza hotararea de prima instanta, situatie in care va respinge, va anula ori va constata perimarea apelului.[7]
2. Instanta anuleaza hotararea de prima instanta, admite apelul si schimba in tot sau in parte hotararea atacata astfel:
   1. Instanta de apel, pronunta o proprie hotarare de fond care sa schimbe in tot sau in parte hotararea atacata;
   2. Cat priveste admiterea apelului si anularea hotararii de prima instanta, trebuie facute mai multe distinctii:
      1. Daca se constata ca prima instanta a solutionat gresit procesul, fara a intra in judecata fondului – s-a admis o exceptie sau s-a facut in lipsa partii nelegal citate – va anula hotararea si va judeca procesul, evocand fondul si pronuntand o hotarare susceptibila de recurs. Atentie! Daca apelantul sau intimatul solicita expres ca in caz de admitere a apelului sa se trimita dosarul primei instante, instanta de apel, anuland hotararea atacata, nu va avea dreptul de a retine cauza si sa judece fondul, ci va trimite obligatoriu cauza spre rejudecare fie la prima instanta, fie altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie. Aceasta hotarare va fi succeptibila de recurs. In situatia in care noua hotarare pronuntata de prima instanta se va apela iarasi, nu se va mai admite o noua trimitere, fiind posibila o singura data in cursul procesului. Atentie! Indiferent daca instanta de apel evoca fondul sau trimite cauza spre rejudecare, dezlegarea data de ea problemelor de drept, precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
      2. Daca instanta de apel stabileste ca prima instanta a fost necompetenta, iar necompetenta a fost invocata in termen, va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare instantei sau organului cu activitate jurisdictionala competent, ori o va respinge cererea ca inadmisibila (daca e competent un organ fara activitate jurisdictionala) sau ca nefiind de competenta instantelor romane.
      3. Daca instanta de apel stabileste ca prima instanta a fost necompetenta, iar competenta in prima instanta ii revenea chiar ei, va anula hotararea atacata si va solutiona cauza in fond, pronuntand o hotarare susceptibila, dupa caz, de apel sau recurs.
      4. Daca instanta de apel constata existenta altui motiv de nulitate decat necompetenta primei instante, iar prima instanta a judecat in fond, anuland in tot sau in parte procedura urmata in fata acesteia si hotararea atacata, instanta de apel va retine procesul spre rejudecare, pronuntand o incheiere susceptibila de recurs, daca legea nu prevede expres altfel.

Apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care (1) consimte expres la aceasta sau (2) ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii de lucru judecat.

_________________________________________________________________________

Mentiuni:

[1] Potrivit art. 457 NCPC, dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată.

[2] Spre deosebire de situatia din prima instanta, unde termenele difera: paratul depune intampinare in 25 de zile. Intampinarea se comunica reclamantului si trebuie sa depuna raspunsul la intampinare in 10 zile. Paratul va lua cunostinta de raspuns de la dosarul cauzei.

[3] Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului. Incheierile pronuntare in urma indreptarii sau lamuririi, precum si hotararea pronuntata in urma completarii, sunt supuse acelorlasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-au solicitat.

[4] Suspendarea executarii provizorii. Ca termen, suspendarea poate fi ceruta fie odata cu cererea de apel, fie separat in tot cursul judecatii in apel. Cererea de suspendare se poate depune la prima instanta sau la instanta de apel (daca se depune la cea de apel, se va atasa si o copie legalizata a dispozitivului hotararii).  Cererea de suspendare se va judeca de catre instanta de apel. Aceasta se judeca cu citarea partilor, instanta pronuntand o incheiere supusa acelorlasi cai de atac ca si hotararea atacata (apel/recurs) in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta sau de la comunicare pentru partea lipsa. Instanta incuviinteaza suspendarea numai cu plata unei cautiuni prealabile. Totusi, pana la solutionarea cererii de suspendare, instanta poate suspenda provizoriu prin ordonanta presedintiala, chiar si inainte de sosirea dosarului, cu cautiune prealabila.

[5] Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

Perimarea cererii de chemare în judecată nu poate fi ridicată pentru prima oară în instanţa de apel.

Exceptiile relative care privesc neregularitati savarsite la prima instanta nu pot fi invocate decat la acea instanta, cel mai târziu la primul termen de judecată după săvârşirea neregularităţii procedurale, în etapa cercetării procesului şi înainte de a se pune concluzii în fond. Acestea se pot invoca in apel numai ca motive/aparari, daca au fost invocate in termen in prima instanta si partea nu este multumita d emodul de solutionare.

[6] A nu se confunda art. 476 alin. (3) “solicitarea anularii hotararii primei instante” cu art. 477 alin. (2) “apelul care tinde la anularea hotararii primei instante”. In prima situatie, apelul nu va avea niciun efect devolutiv, insa in a doua situatie, devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza (rejudecare sub toate aspectele si cu privire la toate partile).

[7] Ca sistematizare, apelul se respinge ca tardiv, ca introdus de o persoana lipsita de calitate procesuala activa ori ca lipsit de interes etc.

Apelul se anuleaza ca netimbrat, pentru lipsurile cererii de apel (indicarea hotararii atacate si semnatura) sau ca neregulat depus (nu a fost depus la instanta a carei hotarare se atacata). Apelul se anuleaza si daca instanta de apel a analizat pe fond hotararea primei instant si, ajungand la concluzia ca apelul e nefondat, il respinge.

 

Bibliografie

Traian Briciu, Note de curs, 2017

V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedura civila comentat, Editura Universul Juridic, 2016.

V. M. Ciobanu, T.  Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2018

https://www.juridice.ro/249554/iccj-suspendarea-judecatii-cauzei-pentru-neindeplinirea-obligatiilor-procesuale.html