Procedura necontencioasa (voluntara, gratioasa) reprezinta acea procedura sub imperiul careia instanta de judecata este abilitata cu solutionarea unor cereri pentru a caror dezlegare nu este necesara stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, neexistand astfel o contrarietate de interese. Asadar, instanta exercita un control asupra asupra cererilor cu care este sesizata.
Obiect. Se aplica cererilor pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei, fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana. Aceasta procedura se aplica si in cazurile in care legea da in competenta presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios (cererile date in competenta presedintelui se solutioneaza in maxim 5 zile de la primire).
Exemple practice. Acestea pot fi cereri privind darea autorizatiilor judecatoresti, luarea masurilor de supraveghere, ocrotire (incuviintarea adoptiei), asigurare (sechestru asigurator) sau alte cereri privind inregistrarea partidelor politice sau a infiintarii societatilor. Procedura necontencioasa se aplica in cererile privind incuviintarea executarii silite, inregistrarea partidelor sau sindicatelor, numirea curatorului special, autorizarea convocarii adunarii generale etc.
Sesizarea instantei. Se face printr-o cerere care trebuie sa contina numele, prenumele si domiciliul persoanelor pe care partea le doreste a fi chemate in fata instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului cererii, motivarea si semnatura. Ea poate fi insotita si de inscrisurile pe care se sprijina.
Competenta. Daca exista cereri in legatura cu un proces in curs la o anumita instanta sau pe care acea instanta l-a solutionat, cererea se va introduce la acea instanta. In plus, daca exista inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor introduce cererile tot la acea instanta.
In celelalte cazuri, competenta instantei si solutionarea incidentelor privind competenta sunt suspuse regulilor prevazute pentru cererile contencioase.
Instanta este obligata sa-si verifice din oficiu competenta, chiar daca norma este de ordine privata, putand cere partii lamuririle necesare. Daca apreciaza ca este necompetenta, va trimite dosarul instantei competente.
Judecarea cererii. Instanta solutioneaza cererea in camera de consiliu, cu citarea petentului si a persoanelor aratate in cerere, daca legea o impune. Daca nu o impune, judecata se face cu sau fara citare, la aprecierea instantei. Instanta poate dispune, din oficiu, orice masuri utile cauzei.
Solutionarea cererii se face prin incheiere, prin luarea in considerare a tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale cauzei, chiar daca acestea nu au fost invocate in cerere ori pe parcursul procedurii.
Interventia fortata. In procedura necontencioasa, potrivit 78 NCPC, judecatorul poate dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc; introducerea se dispune prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante (nu se poate introduce in apel/recurs).
Incheierea. Instanta se pronunta printr-o incheiere executorie si nu are autoritate de lucru judecat. Incheierile au un caracter constitutiv, dand nastere unor situatii juridice noi. Incheierea poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia celei pronuntate de ICCJ, care este definitiva.
Apelul. Termenul de apel este de 30 zile si curge, spre deosebire de dreptul comun unde curge numai de la comunicare, de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei care au lipsit. Apelul poate fi declarat de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, termenul curgand de la data la care a luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de un an de la data pronuntarii. Apelul se judeca tot in camera de consiliu. Notiunea de „persoanele interesate” cuprinde pe toti aceia ale caror drepturi ori interese ar fi incalcate prin efectul incheierii de incuviintare.
Totusi, apelul impotriva incheierii presedintelui judecatoriei se judeca de tribunal, insa apelul impotriva incheierii presedintelui tribunalului sau curtii de apel se judeca tot de un complet din acea instanta.
Incheierile date de presedintii sectiilor ICCJ sunt definitive.
Respingere. Daca instanta constata ca cererea, prin cuprinsul sau obiectiile ridicate de persoanele citate, prezinta caracter contencios, o va respinge.
__________________________________________________________________________________________________________
Comentarii
Conform legii 554/2004, procurorul poate introduce actiuni in cazul in care un act administrativ individual este vatamator pentru o persoana fizica sau juridica, daca el a fost dat cu exces de putere. Legea contenciosului pune si conditia unei sesizari prealabile din partea partii vatamate si prevede ca partea vatamata va fi introdusa in proces (interes particular). Excesul de putere exista atunci cand o autoritate a iesit din limitele puterii pe care are dreptul sa o exercite.
Ministerul Public poate introduce actiunea si impotriva actelor administrative normative, atunci cand ele ating drepturi si interese legitime ale cetatenilor (interes general).
Bibliografie
Prof. Univ. Dr. Viorel mihai Ciobanu
