Este un mijloc procesual de natura sa asigure o practica judiciara unitara.
Obiectul. O chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei, este noua si asupra acesteia ICCJ nu a statuat si nici nu face obiectul unui RIL.
Cine poate sesiza. Un complet al ICCJ, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta. Astfel, calitatea procesuala activa apartine numai completului de judecata de la instante.
Procedura.
- Completul mai intai face dezbateri contradictorii, apoi sesizeaza ICCJ prin incheiere, avand urmatoarele efecte:
- Incheierea de sesizare nu este suspusa niciunei cai de atac.
- Incheierea cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii.
- Incheierea va cuprinde punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.
- Cauza se suspenda de drept prin acea incheiere, pana la pronuntarea hotararii prealabile de catre ICCJ (suspendare de drept[1]).
- Cuzele similare, aflate pe rolul instantelor, pot fi suspendate pana la solutionarea sesizarii (suspendare facultativa).
- ICCJ judeca in complet de 12 judecatori; presedintele va desemna un raportor, care nu devine incompatibil.
- Raportul se comunica partilor si acestea pot trimite un punct de vedere in maxim 15 zile de la comunicare, in scris, prin avocat/consilier.
- Sesizarea se judeca fara citarea partilor, in maxim 3 luni de la data investirii.
- Solutia se adopta cu minim 2 treimi din numarul judecatorilor; nu se admit abtineri la vot.
- Procedura este scutita de taxa judiciara si de timbru judiciar.
- ICCJ pronunta o decizie cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii si o motiveaza.
- Dezlegarea e obligatorie pentru instanta de la data pronuntarii, iar pentru restul instantelor de la publicarea in M. Of.
Articole conexe pe aceeași temă
- Apelul. Cum faci apel? Cum ataci hotărârea primei instanțe
- Enumerare recapitulativă a regimului de atac asupra hotărârilor
- Hotărârea judecătorească
- Revizuirea
