Implica o obligatie de a face, prestatia constand in incheierea unui act juridic. Aceasta prestatie va produce efecte juridice in patrimoniul unei persoane, denumita mandant, in urma vointei formate si exprimate de catre o alta persoana, denumita mandatar. Acest mandatar nu va actiona pe riscul sau, ci pe cel al mandantului.

Reprezentarea. Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotarare judecatoreasca, dupa caz. Contractul incheiat de reprezentant, in limitele imputernicirii[1], in numele reprezentantului produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte.

Neprezentarea calitatii de reprezentant. Pentru a produce efecte in patrimoniul mandantului, mandatarul trebuie sa anunte tertii ca el trateaza in numele mandantului. Dacă mandatarul a tratat în nume propriu, atunci el este debitor direct; dacă mandatarul nu a arătat puterile sale terţilor, răspunderea sa poate fi angajată. Se va prezuma ca mandatarul a dorit sa incheie personal acel act, nu pentru mandatar, de aceea va fi el debitor direct. Insa, daca mandatarul si-a depasit limitele mandatului, deducem ca el nu a dorit sa incheie in nume propriu actul, fiindca a instiintat tertul ca trateaza in numele mandantului, dar si-a depasit atributiile. Astfel, tertul cocontractant va putea solicita despagubiri in temeiul raspunderii delictuale (extracontractuala); nu va avea optiunea de cere mandatarului executarea contractului, fiindca el nu este raspunzator contractual fata de acesta. Mandantul, depasind limitele mandatului, va raspunde contractual numai fata de mandant.

Mandatul cu reprezentare

Este cel mai uzitat tip de contract, mandatarul avand dreptul de a incheia acte juridice pe seama si in numele mandantului. Mandantul este beneficiarul, iar mandatarul este reprezentantul lui.

Puterea de reprezentare. Acesta nu este doar un mesager, ci contribuie, chiar daca in mica masura, la formarea vointei pentru incheierea actului juridic prin reprezentare. Daca partea doar exprima vointa partii cocontractante, in temeiul unui contract, acesta nu va fi mandat, ci un contract de antrepriza. In privinta contractului de mandat, mandantul nu-l poate folosi pe mandatar pentru a eluda obligatiile legale, in sensul ca mandantul de rea-credinta nu poate invoca niciodata buna-credinta a mandatarului (pe ideea, stiu ca eu am avut o intentie rea, dar cel pe care l-am trimis era in regula). Astfel, daca mandantul stabileste anumite elemente si asupra acestora exista un viciu de consimtamant, anularea contractului va putea fi ceruta numai de catre mandant, doar daca si vointa lui a fost viciata. De asemenea, contractul este anulabil si atunci cand consimtamantul mandatarului este viciat.

Conditii pentru validitate

• Capacitatea de a incheia acte. In cazul reprezentarii conventionale[2], atat mandantul, cat si mandatarul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care reprezentarea a fost data. Acestia trebuie sa aiba capacitate pentru a incheia contractul de mandat dintre ei, dar si pentru a putea incheia contractele pentru care s-a dat mandatul.
• Forma. Contractul de mandat poate fi incheiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata sau verbal. Mandatul dat pentru incheierea unui act juridic supus unei anumite forme trebuie sa respecte acea forma[3], sub sanctiunea aplicabila acelui act. Nu este aplicabila regula daca forma e ceruta doar pentru opozabilitatea fata de terti (ex: nu inscrii contractul de mandat in cartea funciara).
  • Oferta de mandat. Acesta este un act unilateral al mandantului prin care se constata existenta contractului de mandat. Acesta dovedeste oferta emisa de catre mandant. Cand oferta este acceptata, expres au tacit, contractul va fi format. Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in 3 ani, daca oferta nu are termen. Oferta de mandat este revocabila pana la expirarea termenului, spre deosebire de oferta de drept comun[4] , ce este irevocabila.
  • Acceptare tacita. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. Poate fi acceptat chiar prin inceperea executarii sau, in lipsa refuzului neintarziat, daca priveste actele a caror incheiere intra in exercitarea profesiei mandatarului sau pentru care chiar acesta si-a oferit serviciile, public sau direct. Daca lipseste refuzul, mandantul va raspunde contractual in cazul neexecutarii ori executarii cu intarziere.
    • Exceptie: Nu se aplica aceasta regula daca legea prevede forma autentica ad validitatem pentru actul pentru care s-a dat mandat, aceasta regula de forma aplicandu-se si contractului de mandat insusi. Asadar, nu poate exista acceptare tacita, din executare sau lipsa refuzului, in cazul in care legea cere forma autentica ad validitatem pentru acel contract.
  • Consta intotdeauna in incheierea unui act juridic.
    • Nu pot fi incheiate prin mandatar: testamentul, contractul de munca etc.
  • Daca partile nu au stipulat un termen, acesta va inceta in 3 ani de la incheiere.

Mandatul general. Este incident atunci cand s-a dat pentru orice afacere a mandantului ori pentru un gen de afaceri ale mandantului. Mandatul general permite incheierea actelor de administrare si conservare.

Mandatul special. Este incident cand are ca obiect acte determinate. Acesta este de stricta aplicare si interpretare. Mandatarul va putea indeplini strict obiectul mandatului, alaturi de actele premergatoare ale acelui act. Prin mandatul special se pot incheia acte de dispozitie, acte de instrainare sau grevare, tranzactii[5], compromisuri, cambii sau bilete la ordin, ori pentru a intenta actiuni in justitie. Procura pentru mandatul special trebuie sa fie tot expresa, insa acceptarea se poate face in scris sau si verbal.

Efectele contractului fata de tertii co-contractanti

• Raporturile dintre mandant si tert

Contractul incheiat de reprezentant in limitele imputernicirii in numele mandantului produce efecte direct intre acesta si cealalta parte. Mandatarul nu raspunde fata de mandant cu privire la executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu exceptia cazului in care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit sa ii fi fost cunoscuta la data incheierii contractului.

Ca regula, contractul incheiat de mandatar fara imputernicire sau cu depasirea limitelor imputernicirii nu produce efecte in patrimoniul mandantului.

Ratificare. Insa, cel in numele caruia s-a incheiat contractul are dreptul de a-l ratifica, iar in urma ratificarii va intra in raporturi juridice directe cu tertul de la data incheierii contractului initial, deci retroactiv. Ratificarea are efect retroactiv, fara a afecta insa drepturile dobandite de terti intre timp. Dreptul de a ratifica este un drept potestativ, care se transmite mostenitorilor, dar se poate transmite si intre vii prin cesiunea de contract. Insa, inainte de ratificare, tertul sau mandatarul pot desfiinta acest contract, fara ca mandantul sa se poata opune.

Mandat aparent. Chiar si neratificat, se pot produce efectele mandatului aparent – daca prin comportamentul sau, mandantul l-a determinat pe tertul contractant sa creada in mod rezonabil ca mandatarul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita puterilor conferite, mandantul nu se va putea prevala fata de tert de lipsa puterii de reprezentare. Numai tertul se poate prevala de mandatul aparent, fiind un beneficiu.

Gestiunea pentru afaceri[6]. Daca nici conditiile mandatului aparent nu sunt indeplinite, depasirea limitelor imputernicirii de catre mandatar poate produce efecte intre mandant si tert numai daca sunt intrunite conditiile gestiunii de afaceri.

Imbogatirea fara justa cauza[7]. Daca nici conditiile gestiunii pentru afaceri nu sunt indelinite, raporturile dintre mandantul reprezentat dincolo de limitele imputernicirii vor fi guvernate de regulile imbogatirii fara justa cauza.

• Raporturile dintre mandatar si tert

Mandatarul care actioneaza in limitele imputernicirii nu suporta efectele contractului astfel incheiat.

Insa, daca mandatarul nu si-a declinat fata de tert calitatea de reprezentant al mandatului, atunci mandatarul se angajeaza in nume propriu fata de tert. Ca exceptie, daca mandatarul contracteaza cu tertul in limita puterilor conferite, pe seama unei intreprinderi, dar ulterior tertul afla identitatea adevaratului titular, poate sa exercite drepturile si impotriva acestuia.

Acesta, neavand imputernicire sau depasind limitele puterilor, raspunde pentru prejudiciile cauzate tertului contractant care s-a increzut cu buna-credinta in incheierea valabila a contractului. Raspunderea mandatarului fata de tert e de natura delictuala, intrucand mandatarul nu a dorit sa incheie in nume propriu. Insa, mandatarul va raspunde fata de mandant contractual.

____________________________________________________________________

[1] La incheierea actului pentru care s-a dat mandatul cu reprezentare, mandatarul are indatorirea de a-l reprezenta pe mandant, adica de a incheia actul nu numai pe seama mandantului, ci si in numele acestuia, comunicand tertului cocontractant ca efectele contractului se vor produce in patrimoniul mandantului in virtutea puterii de reprezentare pe care acesta a acordat-o mandatarului. Obsevam astfel ca mandatarul nu trebuie sa-si ascunda puterea de reprezentare, ci este obligat sa ii instiinteze pe terti in privinta existentei acesteia si a efectelor juridice ulterioare.

[2] Capacitatea este necesara ambelor parti in cazul reprezentarii conventionale. Insa, in cazul reprezentarii legale, varietate a reprezentării judiciare care se distinge prin aceea că priveşte persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu, acestea putând sta în justiţie numai prin reprezentantul lor legal, precum şi persoanele juridice, care îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile prin organele lor. Sunt lipsiţi de capacitate de exerciţiu: minorul până la vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc. Sunt reprezentanti legali: parintii, tutorele, curatorul, oragenele persoanei juridice, administratorul-sechestru. (http://legeaz.net/dictionar-juridic/reprezentare-legala)

[3] Spre exemplu, procura acordata in vederea incheierii contractului de donatie trebuie sa aiba forma autentica. împuternicirea nu produce efecte decât dacă este dată cu respectarea formelor cerute de lege pentru încheierea valabilă a contractului pe care reprezentantul urmează să îl încheie.

[4] Oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sao mentina un anumit termen Oferta este irevocabila si atunci cand poate fi considerata prin acordul partilor, al practicilor, al negocierilor, continutului sau negocierilor. Declaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. Termenul  de acceptare curge din momentul in care oferta ajunge la destinatar. Insa, poate fi retrasa daca retragerea ajunge la destinatar anterior sau chiar concomitant cu oferta. Oferta sau acceptarea produc efecte numai din momentul in care ajung la destinatar, chiar daca acesta nu ia cunostinta de ele din motive ce nu-I sunt imputabile! Tacerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaza acceptare decat atunci cand aceasta rezulta din lege sau conventia partilor sau imprejurari. Caducitate. Oferta devine caduca daca acceptarea nu ajunge la ofertant in termen sau daca destinatarul o refuza. Atentie! Decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai cand natura afacerii sau imprejurarile o impunl deci nu tot timpul cand decedeaza ofertantul, oferta devine caduca, ci doar daca are o legatura intuitu personae cu natura afacerii sau imprejurarile.

[5] Tranzactia. Partile pot stinge litigiul in cursul procesul sau inainte de inceperea acestuia printr-o tranzactie. Tranzactia este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si consensual, avand forma scrisa ad probationem (exceptie: forma autentica e ceruta ad validitatem daca cealalta parte instraineaza un imobil pentru tranzactie); aceasta este un act de dispozitie si nu poate fi anulata pentru eroare de drept sau leziune. Procedura. Instanta va pronunta o hotarare de expedient, ce va cuprinde in dispozitiv chiar tranzactia partilor; hotararea poate fi atacata numai cu recurs, numai pentru motive procedurale, la instanta ierarhic superioara. De esenta contractului de tranzactie este caracterul reciproc al efectelor; in lipsa reciprocitatii, aceasta va fi o achesare (recunoaste pretentiile), desistare (renunta la pretentie), ratificare sau confirmare.

[6] Gestiunea de afaceri este o imixtiune in afacerile altuia, fiind un serviciu gratuit, necesar si util, savarsit pentru salvgradarea ori realizarea interesului unei persoane. Gerantul face actele strict cu intentia de a gera interesele cuiva, spontan, oportun, licit si facultativ. Geratul, adica beneficiarul, e obligat sa plateasca cheltuielile necesare si utile facute. Gestiunea exista deci atunci cand, fara sa fie obligata, o persoana gestioneaza in mod voluntary si oportun afacerile altei persoane, numite gerat, care nu cunoaste existenta gestiunii sau, cunoscand gestiunea, nu este in masura sa desemneze un mandatar sau sa se ingrijeasca de afaceri.

[7] Imbogatirea fara justa cauza. Cel care, neimputabil, s-a imbogatit fara justa cauza in detrimentul altuia este obligat la restituire, in masura pierderii patrimoniale suferite de cealalta persoana, dar fara a fi tinut dincolo de limita propriei sale imobgatiri. Conditii economice: sa existe o imbogatirea, sa existe o insaracire, imbogatirea si insaracirea sa aiba una si aceeasi cauza. Conditii juridice: imbogatirea si insaracirea sa fie lipsite de o cauza justa (temei juridic), imbogatirea e imputabila imbogatitului, insaracitul sa nu fi avut alta actiune in justitie pentru obligarea imbogatitului la restituire (subsidiar). Cererea de restituire nu poate fi admisa, daca cel prejudiciat are dreptul la o alta actiune pentru a obtine ceea ce ii este datorat (imbogatirea are caracter subsidiar).

Bibliografie:

Razvan Dinca, Contracte civile speciale in noul Cod civil. Ed. Universul Juridic, 2013.