Revizio

Executarea silita in natura a obligatiilor contractuale.

Creditorul are dreptul la indeplinirea integral, exacta si la timp a obligatiei. Daca aceasta nu se realizeaza, creditorul poate solicita executarea fortata a obligatiilor, adica executarea silita in natura. Intotdeauna cand debitorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, creditorul poate sa solicite executarea silita in natura; ca exceptie, nu se poate solicita daca executarea in natura e imposibila. Astfel, creditorului nu ii poate fi refuzata optiunea de a cere executarea silita in natura, oricat de oneroasa ar fi, decat daca ea este imposibila. Totusi, creditorul poate opta liber intre executarea in natura  sau alte remedii. Obligatiile monetare pot fi executate intotdeauna in natura. Deci, dupa neexecutarea obligatiei scadente si dupa trecerea termenului suplimentare de executare, creditorul poate allege liber daca doreste daune-interese sau executarea silita.

Conditii:

  • Punerea in intarziere a debitorului. Atentie, trebuie distinsa punerea in intarziere de somatia de executare, aceasta fiind un prim act al procedurii executarii silite.
  • Executarea silita in natura sa fie posibila
    • Nu este posibila daca:
      • Este imposibilitate fortuita de executare
      • Imposibilitatea se datoreaza culpei debitorului (bunul pierit)
      • Natura obligatiei (obligatii de a face/nu face)
    • Debitorul sa nu aiba o cauza justificativa pentru a refuza executarea.

Executarea silita dupa natura obligatiilor:

  • Obligatii de a da
    • Executarea in natura a obligatiilor monetare. Intotdeauna se poate face in natura si se poate cumula doar cu daunele moratorii, adica de intarziere.
    • Executarea in natura a prestatiei de a da un bun individual determinat. Transferul proprietatii poate avea loc intotdeauna in natura, insa se pune problema predarii bunului. Daca refuza predarea, se poate apela la executarea silita directa.
    • Ipoteza bunurilor neconforme. Executarea silita in natura include si remediile repararii si inlocuirii, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuasa.
    • Ipoteza bunurilor de gen. In cazul lor, transferul proprietatii se face iin momentul individualizarii. Daca debitorul refuza sa individualizeze, creditorul paote cere executarea silita in natura (predare silita mobiliara).
  • Obligatii de a face (in principiu, nu se executa in natura)
    • Executarea silita a unor obligatii de a face – obligatia de predare poate fi executata silit. Obligatia de a face care nu implica un fapt personal al debitorului poate fi executata in natura. Se poate executa silit obligatia de a incheia contractul promis prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc.
    • Autorizarea creditorului de a lua masurile necesare de executare in natura a unor obligatii pe cheltuiala debitorului. Creditorul poate executa el insusi ori sa faca sa fie executata obligatia. Este necesara punerea in intarziere.
    • Mijloace indirecte de constrangere. Se pot acorda daune cominatorii[1], adica sume de bani calculate, pe care debitorul e obligat, prin hotarare judecatoreasca, sa le plateasca creditorului, pentru fiecare zi de intarziere, pana la executarea obligatiei. Dupa 3 luni, instanta converteste acele sume in daune-interese; pot fi datorate daune cominatorii maxim 3 luni. Prin contestatie la executare, debitorul poate anula plata daunelor.
  • Obligatii de a nu face
    • In cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere incuviintarea instantei sa inlature ceea ce debitorul a facut, pe cheltuiala acestuia. Inlaturarea rezultatului neexecutarii are un character judiciar si se face doar cu autorizarea instantei de judecata, in masura stabilita de aceasta. Este necesara punerea in intarziere. Este un remediu prin inlaturare sau ridicare.

_______________________________________________

[1] în cazul daunelor interese, finalitatea acordării acestora o reprezintă acoperirea prejudiciului cauzat, datorită executării cu întârziere sau neexecutării (totale sau parţiale) a obligaţiei. Pe de altă parte, scopul daunelor cominatorii îl reprezintă constrângerea debitorului la executarea obligaţiei respective (prin „ameninţarea pe care o reprezintă pentru debitor”), acordarea acestora de către instanţa de judecată nefiind condiţionată de dovada vreunui prejudiciu. Mai multe pe https://www.juridice.ro/189456/despre-daunele-cominatorii.html

Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015

Download PDF

Alte articole juridice