În dreptul procesual civil, determinarea calităţii procesuale este denumită legitimare procesuală (legitimatio ad causam). În orice acţiune în justiţie, instanţa este obligată să verifice calitatea părţilor, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.
Spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in abstract, aratand daca poti sa stai sau nu in orice proces civil, calitatea procesuala presupune indreptatirea de a sta intr-un anumit proces. Calitatea procesuala rezulta in mod expres din lege.
Calitatea procesuală reprezintă identitatea care trebuie să existe între părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Putem să definim calitatea procesuală ca fiind legitimare procesuală. Uneori legea prevede posibilitatea şi unor alte persoane de a intenta acţiunea în locul titularului, cu scopul de a proteja tocmai interesele celui care nu are posibilitatea reală de a-şi susţine interesele în faţa judecătorului. Procurorul, sindicatele, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor etc., sunt personalităţi care pot sta în justiţie şi promova acţiuni în faţa judecătorului civil.
Reclamantul fiind cel care porneste procesul, prin cererea de chemare in judecata, va trebui sa justifice atat calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratului si va face acest lucru indicand in cerere atat pretentia, cat si motivarea in fapt si in drept, adica indreptatirea sa de a introduce cererea impotriva paratului.
Astfel, reclamantul este cel care trebuie sa justifice atat calitatea sa procesuala activa, cat si pe cea pasiva; ulterior sesizarii, la randul sau, instanta trebuie sa verifice ex officio indeplinirea conditiei calitatii procesuale.[1] Avand in vedere ca reclamantul declanseaza procesul civil, acestuia ii incumba obligatia de a justifica atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului.[2]
Justificarea calitatii procesuale se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare in acest sens. In vederea pronuntarii unei solutii legale, instanta investita are obligatia de a verifica atat calitatea procesuala active, cat si calitatea procesuala pasiva (aceasta verificare se poate face in tot cursul judecatii).
Transmisiunea calitatii procesuale
Potrivit art. 38 NCPC, calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii, in conditiile legii, a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii.-
Transmisiunea legala
-
Transmisiunea conventionala
Exceptia lipsei calitatii procesuale
Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie procesuala de fond absoluta, dar ea presupune, chiar invocata din oficiu, punerea in discutia contradictorie a partilor. Care este utilitatea practica a acestei exceptii? Spre exemplu, pot exista situatii multiple in care o parte sa cheme in proces un parat numai in scopul sesizarii instantei competente pentru el, atragand astfel o alta competenta. Potrivit art. 112 alin. (2) NCPC, dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţâ la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Astfel, excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtului introdus fictiv în proces pentru determinarea competenţei unei anumite instanţe va fi soluţionată cu prioritate în raport de excepţia de necompetenţa.[5] Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie de fond, absoluta (de ordine publica) si peremptorie (conduce la stoparea procesului) Solutionare In cazul in care instanta constata lipsa calitatii procesuale, va respinge cererea formulata ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate. (art. 40 NCPC). Cel care a suferit un prejudiciu poate fi, la cererea persoanei interesate, despagubit (raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie). Instanta nu trebuie sa confunde identitatea dintre reclamanti si pretinsul titular al dreptului; identitatea dintre parat si pretinsul obligat; si dreptul pe fond. Aceasta exceptie nu trebuie confundata cu fondul. In schimb, in cazul actiunilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real principal, pentru a se stabili calitatea procesuala activa trebuie sa se administreze aceleasi probe ca si pentru dovedirea temeiniciei cererii, dar nici intr-un astfel de caz, lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu netemeinicia, deoarece, in ipoteza unei actiuni reale introduse de o persoana fara calitate, dreptul subiectiv exista, dar cererea de chemare in judecata nu a fost introdusa de titularul dreptului respectiv, pe cand, in cazul unei actiuni netemeinice (nefondate), nu exista dreptul pretins de reclamant. Astfel, in cazul actiunilor reale, exceptia se uneste cu fondul, iar instanta se va pronunta la finalul procesului asupra exceptiei dupa ce va analiza si fondul (calitatea procesuala activa e data de calitatea de titular al dreptului). Astfel, daca intr-o actiune reala se invoca lipsa calitatii procesuale active, iar instanta, dupa ce a unit exceptia cu administrarea probelor sau cu fondul, constata ca reclamantul nu este titularul dreptului real principal, cererea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate, iar nu ca nefondata. In niciun caz lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu netemeinicia actiunii, deoarece in cazul unei actiuni introduse de o persoana fara calitate procesuala dreptul exista, dar actiunea nu a fost introdusa de titularul lui, in vreme ce in cazul unei actiuni nefondate instanta constata chiar inexistenta dreptului reclamant. Daca o cerere este inadmisibila, solutia semnifica faptul ca la acel moment nu exista interes sau ca acesta nu inteplineste cerintele legii si cererea ar putea fi reiterata cand exista interes, fiindca instanta nu s-a pronuntat pe fond. Daca cererea se respinge ca nefondata/neintemeiata, se are, de regula, in vedere ca instanta a antamat fondul, existand autoritate de lucru judecat. Distinctie intre calitatea procesuala si calitatea de reprezentant. Aceasta diferentiere se gaseste si in materia exceptiilor, vorbindu-se de exceptia lipsei calitatii procesuale (exceptie procesuala de fond) si de exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant (exceptie procesuala de procedura). Altfel spus, se poate intampla ca partea care nu doreste sa-si exercite personal drepturile procesurale sa aiba calitate procesuala, dar mandatarul pe care si l-a ales sa nu justifice calitatea de reprezentant potrivit legii, ceea ce va atrage, potrivit art. 82 NCPC, anularea cererii. Sau este posibil ca mandatarul care exercita drepturile procedurale in numele titularului sa-si justifice calitatea de reprezentant, dar sa se constate, in cursul sau la sfarsitul procesului, ca partea pe care o reprezinta nu are calitate procesuala si cererea va fi, de data aceasta, respinsa. Hotararea are autoritate de lucru judecat numai in ceea ce priveste acele parti (reclamantul poate sa faca actiune iarasi impotriva altuia). ___________________________________________________ [1] La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. (art. 131 NCPC) [2] O societate comerciala nu poate fi incadrata in categoria “consumator”, in sensul Legii 193/2000, astfel incat este corecta solutia instantei de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a acesteia in formularea unei actiuni in constatarea caracterului abuziv al unei clauze dintr-un contract de leasing financiar (ICCJ, s. a 2 a civila, dec. nr. 321/11.02.2016) [3] https://www.juridice.ro/325265/cateva-reflectii-cu-privire-la-solutiile-din-doctrina-si-jurisprudenta-privind-unele-probleme-ivite-in-aplicarea-ncpc.html [4] Prin decizia civilă nr. 30 din 20.01.2009 a Curţii de Apel Galaţi recursul declarat de pârâtă a fost respins ca nefondat instanţa reţinând în acest sens următoarele: Este adevărat că pe parcursul judecării prezentei cauze reclamantul a vândut bunul litigios astfel încât, la acest moment acesta nu mai are calitate procesuală activă şi nici interes în continuarea procesului. Cu toate acestea, în mod corect Tribunalul a reţinut că acţiunea nu poate fi respinsă pe aceste considerente în condiţiile în care subdobânditorul bunului nu şi-a exprimat poziţia faţă de cererea de chemare în judecată, respectiv dacă doreşte sau nu continuarea procesului. Câtă vreme drepturile şi obligaţiile ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii au fost transmise în cursul procesului, a avut loc, implicit, o transmisiune convenţională a calităţii procesuale active consecinţa fiind aceea a continuării procesului în contradictoriu cu cumpărătorul dreptului sau bunului litigios care, în speţă, dobândeşte calitatea procesuală activă pe care a avut-o vânzătorul. În aceste condiţii, în virtutea rolului activ, instanţa era obligată să dispună citarea în cauză a cumpărătorului pentru ca acesta să aibă posibilitatea de a-şi exprima poziţia în legătură cu acţiunea dedusă judecăţii soluţia adoptată în apel de trimitere a cauzei spre rejudecare pe acest considerent fiind temeinică şi legală. [5] https://legeaz.net/dictionar-juridic/exceptia-lipsei-calitatii-procesuale [6] Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 1913/1978, în Revista Română de Drept nr. 4/1979, p. 52 [7] Revista Universul Juridic nr. 1, ianuarie 2017, pp. 27-35 [8] V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013 [9] Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila ed a 2-a, Editura Hamangiu, 2014. [10] V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedura civila comentat, Editura Universul Juridic, 2016.Articole conexe pe aceeași temă
- Capacitatea procesuală de folosință și de exercițiu
- Coparticiparea procesuală – Părțile în procesul civil
- Reprezentarea părților în procesul civil
- Compunerea și constituirea instanței – Participanții (1)
