Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum) presupune o delimitare intre capacitatea procesuala de folosinta si capacitatea procesuala de exercitiu.
Capacitatea procesuala de folosinta
Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea unei personae de a avea drepturi si olbigatii pe plan procesual. Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.[1] Potrivit art. 56 NCPC, lipsa capacitatii de folosinta poate fi invocate in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la naștere și încetează la moarte, iar în situația persoanelor juridice, conform art. 205 NCC, aceasta se dobândește la data înregistrării. Pentru persoanele juridice care nu sunt supuse înregistrării, capacitatea procesuală de folosință capătă vaoare la data actului de înființare sau la data autorizării constituirii lor. Încetarea capacității procesuale de folosință a persoanei juridice are loc la data încetării persoanei juridice înseși prin diferitele modalități prevăzute de lege.[2]
O normă specială, vizează asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică care pot sta în judecată atât ca reclamante, cât şi ca pârâte, sub condiţia de a fi constituite potrivit legii.[3]
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta. Intrucat lipsa poate fi invocata in orice stare a procesului, inseamna ca poate fi invocata atat in prima instanta, cat si direct in apel – atat ca motiv de apel, cat si ca exceptie; poate fi invocata inclusiv in recurs (nu trebuie sa fie necesara administrarea altor dovezi in afara inscrisurilor noi). Pe parcursul procesului, lipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie.
Exceptia este una de fond, fiind in legatura cu o conditie de exercitiu a actiunii civile; este peremptorie (dirimanta) intrucat prin admiterea ei se tinde la respingerea actiunii; este absoluta, pentru ca normele au caracter imperativ.
Sanctiune. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta. Nulitatea este neconditionata de vatamare (art. 176 NCPC – capacitatea procesuala).
Capacitatea procesuala de exercitiu
Reprezinta capacitatea de a angaja si conduce personal procesul, capacitatea de a sta in judecata. Spre deosebire de lipsa capacitatii de folosinta, lipsa capacitatii de exercitiu nu interzice unei persoane sa stea in justitie.
In cazul persoanelor fizice, capacitatea deplina de exercitiu se dobandeste la varsta majoratului (18 ani), cu exceptia minorului care se casatoreste si are, ca efect al casatoriei, de la 16 ani. Aceasta capacitate inceteaza: a) pe data mortii; b) prin punerea sub interdictie judecatoreasca; c) in cazul anularii casatoriei care intervine inainte ca sotul sa implineasca 18 ani, daca a fost de rea-credinta la incheierea casatoriei.
Nu au capacitate de exercitiu:
- Minorii sub 14 ani
- Alienatii sau debilii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca
Acestia nu stau personal in proces, ci prin reprezentantii lor legali (parinti sau, in lipsa lor, tutorele, iar in cazul interzisilor, tutorele). In situatia unei urgente si cel lipsit de capacitate nu are reprezentant legal, la cererea partii interesate se poate numi un curator special. Numirea acestui curator se va face de instant care judeca procesul, dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instant judecatoreasca. In orice situatie sumele avansate se include in cheltuielile de judecata si vor fi puse in sarcina partii care pierde procesul. Totusi, daca partea ocrotita prin numirea curatorului a pierdut procesul si este lipsita de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistentei juridice gratuite, sumele avansate din buget raman in sarcina statului.[4]
Astfel, cel care nu are capacitate de exercitiu deplina nu poate sa stea singur in judecata, fiind necesar sa fie reprezentat, asistat sau autorizat, dupa caz.
Reprezentarea intervine numai în cazul în care persoana reprezentată nu are capacitate de exerciţiu. Aceasta persoana nu sta personal in proces. Sunt reprezentanţi legali, părinţii pentru copii lor minori, tutorele pentru cel dat în plasament, curatorul special până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie judecătorească.
Asistarea, este necesară pentru ocrotirea minorului cu capacitate de exercitiu restransa (vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani). Minorul va fi citat si va sta personal in proces, dar va fi asistat de parinti sau, in lipsa lor, de tutore, care, pentru a-i intregi capacitatea, semneaza alaturi de minor cererile adresate instantei. Pentru a-l putea asista pe minor, parintii sau tutorele trebuie sa fie citati la judecarea cauzei. Daca minorul implineste 14 ani in cursul procesului, reprezentarea legala se transforma in asistare si minorul va fi in mod obligatoriu citat personal.
Autorizarea. In ambele cazuri, pentru cei fara sau cu capacitate de exercitiu restransa, pentru actele procesuale de dispozitie, renuntarea la judecata, renuntarea la drept, renuntarea la calea de atac, incheierea unei tranzactii, este nevoie de autorizarea speciala a organului competent (instanta sau autoritatea administrativa). In plus, actele procedurale de dispozitie facute in proces de reprezentanti nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestor persoane. Autorizarea trebuie sa fie anterioara savarsirii actului, altfel actul va fi lovit de nulitate absoluta. Totusi, sanctiunea poate fi inlaturata prin obtinerea autorizarii pe parcursul procesului, daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia (art 177 NCPC).
Exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu. Este o exceptie de fond, peremptorie si absoluta. Exceptia poate fi ridicata nu numai in prima instanta, ci chiar direct in apel. Exceptia poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau de instanta din oficiu. In apel, exceptia paote fi invocata nu doar ca exceptie, ci si ca motiv de apel; se poate invoca si in recurs.
Sanctiune. Sanctiunea actelor savarsite de cel fara exercitiul drepturilor procedurale este nulitatea relativa. Solutia este aceeasi si in cazul in care cel cu capacitate de exercitiu restransa nu a fost asistat.
Totusi, anularea nu este dispusa automat, ci instanta este obligata sa acorde un termen pentru confirmarea lor. Confirmarea se face de catre reprezentant sau de ocrotitorul legal sau chiar de curatorul special (are drepturile si obligatiile prevazute pentru reprezentantul legal); acestia pot confirma in totalitate sau doar o parte dintre acte. Astfel, nulitatea va afecta doar actele neratificate. In plus, minorul devenit major in timpul procesului, poate sa-si confirme actele de procedura facute in timpul minoritatii.
Curatela speciala
Curatela poate fi instituita in mai multe situatii:
A. (1) Exista urgenta in solutionarea litigiului; (2) persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiul drepturilor civile nu are reprezentant legal. Atentie! In lipsa urgentei, desemnarea curatorului special nu este obligatorie.
B. Exista conflict de interese intre reprezentantul legal si reprezentant. Spre exemplu, intre sotul supravietuitor si copilul minor venit la mostenirea parintelui. Numirea este obligatorie pentru ocrotirea intereselor celui reprezentat.
C. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa nu are ocrotitor legal sau exista conflict de interese intre el si ocrotitorul sau legal. Functia curatorului va inceta atunci cand inceteaza si conflictul de interese intre reprezentant si reprezentat.
D. O persoana juridica sau o entitate este chemata sa stea in judecata si nu are reprezentant. Curatorul special poate fi numit numai daca partea are calitatea de parata.
Numire. Instanta numeste curatorul prin incheiere, dintre cei anume desemnati in acest scop de barou. Curatorul special actioneaza ca un mandatar neavocat, iar nu ca avocat.
Astfel, curatorul special este un reprezentant judiciar, fiind numit de instanta. Fiindca nu este un reprezentant conventional, ci unul judiciar, curatorul special nu va trebui sa fie asistat de avocat pentru a pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului, nici in etapa cercetarii si nici in etapa dezbaterilor, nefiind aplicabil art. 83 alin. (1) NCPC.
La cererea curatorului, si nu din oficiu, odata cu incetarea calitatii sale, remuneratia va putea fi majorata.
_________________________________________________________________________________________
[1] V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedura civila comentat, Editura Universul Juridic, 2016
[2] https://www.juridice.ro/429383/conceptii-doctrinare-privind-exercitarea-actiunii-civile.html
[3] Revista Universul Juridic nr. 1, ianuarie 2017, pp. 27-35
