Daunele interese pot fi clasificate in daune-interese moratorii, adica penalitatile de intarziere, si daune-interese compensatorii, adica penalitati pentru neexecutare.
Clauza penala. Asadar, in clauza penala[1] redactata in contract, partile se pot referi la penalitatile in caz de intarziere sau la penalitatile in caz de neexecutare. Clauza penala reprezinta un avantaj al creditorului, evitandu-se evaluarea judiciara a daunelor-interese, creditorul nefiind obligat sa mai dovedeasca existenta si intinderea prejudiciului sau chiar sa primeasca penalitatile si fara vreun prejudiciu suferit. Pentru a obtine plata clauzei penale, el trebuie doar sa probeze faptul neexecutarii, executarea necorespunzatoare sau cu intarziere. Aceasta este strict o sanctiune juridica de natura civila, nu are legatura cu dreptul penal. Clauza penala se va aplica numai daca nu se executa obligatia principala. De aceea este important ca prestatiile contractuale sa fie divizate, pentru a putea clarifica diferenta dintre obligatiile principale si accesorii; se atenueaza riscul contractual. Cand va fi pus in situatia neexecutarii de catre debitor, creditor va avea doua optiuni: ori cere executarea in natura a obligatiei principale, ori cere activarea clauzei penale din contract.
Dovada prejudiciului. In cazul in care partile nu stipuleaza in contract, prin clauza penala, modalitati de cuantificare a valorii daunelor-interese (compensatorii sau moratorii), creditorul va fi obligat sa dovedeasca, concret, existenta si intinderea daunelor-interese. Potrivit art. 1537 NCC, dovada neexecutarii obligatiei nu il scuteste pe creditor de proba prejudiciului, cu exceptia cazului in care prin lege sau prin contract se prevede altfel. Astfel, este foarte important ca in contract sa fie prevazuta o metoda concreta de cuantificare a daunelor in caz de intarziere sau neexecutare.[2]
Daune-interese moratorii. Acestea sunt datorate de catre debitor in urma intarzierii in executarea obligatiei; pentru a datora aceste daune, debitorul trebuie sa fie pus mai intai in intarziere sau sa se afle de drept in intarziere. Ca exceptie, in cazul daunelor moratorii pentru obligatii banesti, dobanzile curg de drept direct de la scadenta, fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului. Asadar, daca debitorul nu-si executa obligatia baneasca la scadenta, creditorul poate cere imediat daune moratorii, chiar daca nu a suferit niciun prejudiciu (penalitati de intarziere); acestea curg de la scadenta pana la efectuarea platii.
Daunele moratorii se clasifica in dobanzi penalizatoare sau penalitati de intarziere. Dobanda penalizatoare poate fi convenita contractual, atunci cand partile au stabilit expres, sau legal, atunci cand partile nu au prevazut un cuantum, dar va fi aplicabil cuantumul legal.
- Dobanda penalizatoare reprezinta o sanctiune pentru neexecutarea la timp a obligatiei banesti, in sensul ca debitorul nu a platit la scadenta. Daca nu este stabilita contractual, va fi aplicabil cuantumul legal al dobanzii penalizatoare, fiind egala cu rata dobanzii de referinta a BNR majorata cu 4%, daca se aplica in raporturile dintre profesionisti.[3]
- Penalitatile de intarziere se aplica in cazul obligatiilor de a face executate cu intarziere; acesta intarziere da intotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobanda legala; nefiind o suma exacta a valorii obligatiei de a face, aceasta dobanda se calculeaza asupra echivalentului in bani a obligatiei, la data punerii in intarziere a debitorului. Atentie! Nefiind o obligatie baneasca, va fi necesara punerea in intarziere[4], prin notificare scrisa, de catre creditor. Totusi, daca nu va fi multumit creditorul de valoarea dobanzii legale, el poate dovedi un prejudiciu si mai mare cauzat in urma intarzierii, iar debitorul va fi obligat sa-l acopere pe acesta (conditia e ca prejudiciul sa fie mai mare ca suma acoperita prin dobanda legala).
- Intentie si culpa grava. Daca debitorul incalca cu intentie obligatiile contractuale sau din culpa grava (neglijenta si imprudenta extrema), va raspunde intotdeauna pentru prejudiciu, chiar daca s-a prevazut in contract ca nu ar raspunde.
- Integritate proprie. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii nu poate fi inlaturata ori diminuata decat in conditiile legii. Clauza poate limita doar prejudiciile cauzate obiectelor, din culpa simpla.
- Obligatia principala a fost executata in parte si aceasta executare a profitat creditorului
- Penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului. Penalitatea va fi redusa, dar totusi trebuie sa ramana superioara obligatiei principale.
Articole conexe pe aceeași temă
- Daunele-interese – răspunderea contractuală
- Clauza penală – răspunderea contractuală
- Clauza penală – după faptă și răsplată
- Termenul suplimentar de executare – punerea în întârziere
