Actiunile sunt impartite in raport cu calea procedurala aleasa de parte. Pentru a vorbi despre aceasta clasificare este necesar sa existe un proces in curs, pornit prin cererea de chemare in judecata, care are un capat principal (cererea principala), iar raportat la aceasta se pot formula cereri a caror rezolvare depinde de solutia din cererea principala (cereri accesorii) sau cereri ce au legatura cu cererea principala si care ar putea avea exitenta de sine statatoare, dar fiind formulate intr-un proces deja inceput se numesc incidentale. Cerile aditionale sun acelea prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.
In ceea ce priveste competenta, art. 123 NCPC dispune ca cererile accesorii, aditionale si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. Astfel, cererile aditionale, accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala, chiar daca ele fiind facute pe cale separata ar genera o alta competenta (exceptie: art. 120 NCPC – cererile in materia insolventei/concordatului preventiv care sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul).
Cererile incidentale
Au o independenta proprie, dar sunt caracterizate de faptul ca nu sunt introductive de instanta, ci sunt facute pe parcursul unui proces deja initiat. Prin natura lor ar putea genera un proces distinct, dar din diferite ratiuni, cel care le formuleaza ia decizia sa le formuleze in cursul unui proces deja inceput.
Exemple de cereri incidentale:
- cererea reconventionala (prin intermediul careia paratul invoca drepturi proprii impotriva reclamantului);
- cererea de interventie voluntara;
- cererea de chemare in garantie;
- cererea de chemare in judecata a altor persoane etc.
De asemenea, exista cereri incidentale sau accesorii care trebuie solutionate din oficiu de instanta competenta cu solutionarea cererii principale:
- exercitarea autoritatii parintesti fata de copii minori
- pensia de intretinere
- numele pe care sotii urmeaza sa-l poarte dupa desfacerea casatoriei
Persoana care formuleaza o cerere incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel incat hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila.
Hotararea care se refera la cereri accesorii sau incidentale este supusa acelorlasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca, in situatia in care ar fi exercitate separat, ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.
Spre exemplu:
Judecatoriile sunt competente pana la 200.000 lei. A cheama in judecata pe B pentru 150.000 lei. B face o cerere reconventionala si cere de la A 300.000 lei. Daca B ar fi facut aceasta cerere intr-un proces separat, trebuia sa se duca la tribunal, dar pentru ca a decis sa o faca pe cale de cerere reconventionala ea va fi judecata de judecatorie, ea judecand cererea principala.
______________________________________________________________________________________
Bibliografie:
V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013
Gabriela Raducan, Madalina Dinu, Fise de procedura civila ed a 2-a, Editura Hamangiu, 2014.
Traian Briciu – note de curs
