Cererile in constituire de drepturi sunt acelea care urmaresc schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si crearea unor raporturi juridice noi intre parti ori prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le inovca, pentru a se deduce consecintele care se impun (ex. Cerere de divort, cerere de punere sub interdictie). De regula, hotararile pronuntate in aceste cereri produc efecte ex nunc, numai pentru viitor, dar sunt si cazuri in care, desi se creeaza o situatie juridica noua, hotararea produse efecte ex tunc, retroactiv (in materie de stabilire a filiatiei, nulitatea casatoriei, declararea judecatoreasca a mortii).[1]
Exemple:
- Cererea de desfacere (divort) sau desfiintare a casatoriei (nulitate, anulare);
- Cererea de incuviintare, desfacere sau desfiintare a adoptiei;
- Stabilirea sau tagada partenitatii, constatarea maternitatii;
- Punerea sub interdictie.
Articole conexe pe aceeași temă
- Acțiunea în realizare – Acțiunile în justiție (1)
- Acțiunea în constatare – Acțiunile în justiție (2)
- Acțiunile patrimoniale, personale, reale și mixte
- Acțiuni principale, accesorii și incidentale
1.405
