Potrivit art. 211 NCPC, completul de judecată, constituit potrivit legii, efectuează activitatea de cercetare şi dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor şi garanţiilor procesuale, în vederea soluţionării legale şi temeinice a acestuia. Astfel, completul este competent sa deruleze ambele faze; aceste faze trebuie sa respecte intocmai toate principiile si garantiile procesuale specifice procesului civil.

În faţa primei instanţe cercetarea procesului se desfăşoară în camera de consiliu, iar dezbaterile pe fond se deruleaza, ca regula, in sedinta publica. De la aceste reguli exista anumite exceptii:

Exceptie de la cercetarea in camera de consiliu:

• In cazul cailor de atac, regula este sedinta publica;

Exceptie de la dezbaterile pe fond in sedinta publica:

• Daca partile sunt de acord, dezbaterile pot urma in camera de consiliu la acelasi termen sau la un termen ulterior – art 244(3);

Judecata in camera de consiliu nu este, formal procesual, identica cu sedinta secreta. In camera de consiliu au acces partile, reprezentantii lor, martori, experti, traducatori, interpreti si alte persoane carora instanta le permite accesul (art. 213 NCPC). Ca mentiune, se declara sedinta secreta in conditiile in care prin acea dezbatere se aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor minorilor, justitiei, vietii private.

Judecatorii care au participat la cercetare trebuie obligatoriu sa fie si la dezbaterile in fond. Ca exceptie,  potrivit art. 214 NCPC – În cazurile în care, pentru motive temeinice (stare medicala, abtinere, recuzare, tensiuni) un judecător este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condiţiile legii. Se permite inlocuirea fara ca principiul continuitatii sa fie afectat. Daca aceasta situatie apare dupa ce s-a dat cuvantul pe fond partilor, noul judecator va lua din nou concluziile partilor pe fondul cauzei.

Judecarea procesului are loc la sediul instanţei.. Ca exceptii de la aceasta regula:

• Verificarea mijloacelor materiale la fata locului de catre instanta – art. 343(2);
• Cercetarea la fata locului – art. 346(2);
• Administrarea probelor de catre avocat sau consilier juridic – art. 372(3);

Sedinta de judecata

Sedinta de judecata este o activitate in care se fac acte de procedura intr-un litigiu civil, intr-un anumit cadru reglementat, in vederea finalizarii procesului printr-o hotarare judecatoreasca.

1. Pregatirea sedintei de judecata

Grefierul de sedinta:

1. Preia dosarele de la arhiva – acestea sunt preluate de la judecator fiindca, cu 5 zile inainte, ele au fost duse acestuia pentru a fi studiate;
2. Verifica dovezile privind indeplinirea procedurii de citare (o poate face si completul);
3. Completeaza condica de sedinta;
4. Intocmeste lista pentru sedinta de judecata din data respectiva (lista cuprinde compunerea si constituirea instantei, nefiind cunoscut partilor judecatorul pana la primul termen de judecata); aceasta lista va avea orele orientative pentru strigarea cauzei; daca ora este fixata, insa instanta ia cauza inainte de acea ora, iar partile nu sunt prezente, se poate obtine o nulitate pe motivul incalcarii dreptului la aparare;

2. Conducerea si politia sedintei de judecata

Preşedintele completului de judecată deschide, suspenda si inchide sedinta. Dupa inchiderea sedintei nu se poate relua strigarea unor cauze.

Presedintele conduce sedinta de judecata, asigurand solemnitatea si respectul cuvenit justitiei.

Presedintele gestioneaza spatiul din cadrul salii. Daca o parte a fost inlaturata, aceasta va fi chemata in sala punandu-i-se in vedere actele esentiale facute in lipsa acesteia; acest lucru nu mai este valabil daca partea e reprezentata prin avocat. Daca nu este respectata aceasta obligatie, se va atrage nulitatea hotararii. Daca avocatul partii tulbura sedinta, se va amana procesul si i se va da amenda judiciara.

In materie de infractiuni, presedintele completului e si organ constatator (procesul verbal va fi act de sesizare a organului de urmarire penala); acesta poate dispune si retinerea faptuitorului.

3. Desfasurarea sedintei de judecata

Exista 3 situatii concrete intr-o sedinta de judecata:

a) Amanarea cauzelor atunci cand nu sunt in stare de judecata (amanarea fara discutie).

Spre exemplu, se va amana cauza daca paratul nu e legal citat sau daca un raport de expertiza nu e depus.

b) Inceperea judecarii cauzelor in ordine. Solutionarea cauzelor.

• Ordinea este cea de pe lista dar judecatorul poate schimba ordinea. Procesele in care partile sunt reprezentate/asistate se vor dezbate cu prioritate. Dezbaterea cu prioritate, adica schimbarea ordinii trebuie facuta cu respectarea dreptului la aparare, cu partile prezente, altfel nu se va putea schimba ordinea, exista riscul de nulitate a hotararii dupa ce vine partea.
• Amânarea judecăţii pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei. Daca sunt motive serioase, poate fi ceruta chiar de mai multe ori pe parcursul unui proces. Instanta este obligata, numai la cererea partii, sa amane pronuntarea in vederea depunerii concluziilor scrise.
• Amânarea judecăţii în temeiul învoielii părţilor nu se poate încuviinţa decât o singură dată în cursul procesului. Daca dupa amanare, partile nu staruie in judecata, aceasta va fi o cauza de suspendare de drept (asemanator unei desistari a partilor). Instanţa este obligată să cerceteze dacă amânarea cerută de părţi pentru un motiv anumit nu tinde la o amânare prin învoiala părţilor; este socotită ca atare cererea de amânare la care cealaltă parte s-ar putea împotrivi.

• Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei. Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfăţişează numai una dintre părţi, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii prezente, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, examinând şi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte. Judecata va continua astfel si daca lipsesc ambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă. Totusi, potrivit art. 411 NCPC, judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă. Suspendarea se aplica doar daca partile sunt legal citate; in schimb, daca nu e niciuna legal citata, va prima amanarea judecatii pentru lipsa citarii.

  In cazul divortului, daca partile legal citate nu se prezinta, chiar daca reclamantul a cerut judecarea in lipsa, nu se va aplica suspendarea, ci se va respinge cererea de chemare in judecata ca nesustinuta.

• În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate.

Amanarea judecatii de la un termen la altul se face prin incheiere.

Principiul contradictorialitatii este esential in desfasurarea procesului civil, astfel incat legiuitorul roman a stabilit prin art. 14 si 153 NCPC, regula dupa care judecata nu poate avea loc decat daca partile sunt legal citate, sau se prezinta in instanta personal ori prin reprezentant. Exceptiile trebuie sa fie expres prevazute de lege si ele se intalnesc rar, in situatii impuse de urgenta (ordonanta presedintiala) sau de eficacitatea masurii (sechestrul asigurator sau poprirea) ori de imprejurarea ca cererea nu are caracter contencios. Insa, in aceste cazuri contradictorialitatea este inlaturata numai temporar, deoarece judecata cailor de atac se face intotdeauna cu citare. Judecata poate avea loc, de regula, in lipsa partilor, doar daca ele au fost legal citate, sub sanctiunea nulitatii (nulitate expresa – partea nu trebuie sa dovedeasca ca i s-a produs o vatamare, fiind prezumata ingradirea dreptului la aparare prin nelegala citare).

c) Judecarea efectiva a cauzei.

Când judecătorul se socoteşte lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului încheiată şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică.

Dacă, în timpul deliberării, instanţa găseşte că sunt necesare probe sau lămuriri noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părţilor. Aceeasi solutionare a situatiei se aplica si cand un judecator nu mai face parte din complet.

4. Primul termen de judecata

Partile, pana la acest moment, pot face anumite acte de procedura, sub sanctiunea decaderii.

Importanta practica a primului termen la care partile sunt legal citate poate fi remarcat din urmatoarele dispozitii legale:

Pentru parat:

1. Poate sa propuna probe, daca intampinarea nu e obligatorie

Paratul, daca intampinarea nu e obligatorie, trebuie sa propuna probe pana la primul termen – art. 208 NCPC;

2. Poate sa depuna cererea reconventionala, daca intampinarea nu e obligatorie

Cererea reconventionala a paratului, daca intampinarea nu este obligatorie, se depune cel mai tarziu la primul termen de judecata;

3. Doar paratul poate sa invoce exceptia necompetentei de ordine privata (teritoriala de drept comun/alternativa)

4. Poate invoca, oricine, inclusiv instanta din oficiu, exceptia necompetentei de ordine publica (doar cea materiala si teritoriala exclusiva)

5. Poate invoca nulitatea relativa pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii

Paratul poate invoca nulitatea relativa pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare, iar daca nu e obligatorie, la primul termen de judecata.

6. Poate formula cereri de atragere a tertilor in proces, daca intampinarea nu e obligatorie

La acest moment, daca intampinarea nu este obligatorie, paratul poate largi cadrul subiectiv al procesului formuland cereri de participare fortata a tertilor: chemarea in judecata a altei persoane, cerere de chemare in garantie sau cerere de aratare a titularului dreptului;

Pentru reclamant:

1. Poate invoca, oricine, inclusiv instanta din oficiu, exceptia necompetentei de ordine publica (materiala, teritoriala exclusiva)

2. Poate modifica cererea de chemare in judecata si sa propuna noi dovezi

Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

     2+. Modificarea cererii de chemare în judecată peste termen

Poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor (ordine privata). Daca se modifica cererea la alt termen, dar paratul tace, judecatorul nu va putea trece mai departe si va trebui sa respinga cererea reclamantului, invocand din oficiu tardivitatea. Totusi, exista cazuri in care nu se impune amanarea (greseli materiale din cuprinsul cererii, modificarea cuantumului cererii, solicitarea contravalorii obiectului pierdut in cursul procesului, inlocuirea cererii in constatare cu cea in realizare daca e admisibila). In apel nu se vor putea face cereri noi (regula tantum devolutum quantum iudicatum – in apel se poate devolua numai ce s-a judecat la prima instanta), astfel ca schimbarea actiunii din constatare in realizare va fi inadmisibila.

Pentru instanta:

1. Isi verifica competenta din oficiu

Judecatorul este obligat, la primul termen cu partile legal citate, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina;

2. Estimeaza durata necesara pentru cercetarea procesului

Judecatorul, la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand seama de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere.

3. Verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant

Judeca Instanta verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant – verifica imputernicirea si calitatea de avocat, in caz contrar intervine nulitatea neconditionata de vatamare (art 176 NCPC).

4. Pune in vedere partile administrarea probelor de avocati/consilieri

Judecatorul pune in vedere partilor, daca sunt reprezentate, ca pot conveni ca probele sa fie administrate de catre avocatii/consilierii lor.

5. Incheierile de sedinta

Dupa terminarea sedintei de judecata, grefierul care a participat la aceasta va intocmi incheierea de sedinta pe baza notelor luate in timpul dezbaterilor si, daca este cazul, a inregistrarilor audio efectuate, acestea fiind obligatorii. Redactarea incheierii se face in 3 zile de la data sedintei de judecata.

Incheierea de sedinta este un proces verbal a ceea ce s-a petrecut in sedinta de judecata; exista obligativitatea incheierii acestora pentru fiecare termen de judecata, cu exceptia ultimului termen, fiindca pentru acesta avem hotararea (totusi, daca la ultimul termen se decide amanarea pronuntarii, va trebui redactata incheierea).

Cuprinsul incheierii

Aceasta este o mica hotarare, avand acele elemente specifice unei hotarari judecatoresti. Potrivit art. 233 NCPC, pentru fiecare şedinţă a instanţei se întocmeşte o încheiere care va cuprinde următoarele:

• Denumirea instanţei şi numărul dosarului
• Data şedinţei de judecată
• Numele completului si a grefierului
• Numele partilor/reprezentantilor
• Numele procurorului si parchetului
• Dacă procedura de citare a fost legal îndeplinită
• Obiectul procesului
• Dacă judecarea a avut loc în şedinţă publică, fără prezenţa publicului ori în camera de consiliu.
• Soluţia dată şi măsurile luate de instanţă, cu arătarea motivelor, în fapt şi în drept
• semnătura membrilor completului şi a grefierului
• Calea de atac şi termenul de exercitare a acesteia, atunci când, potrivit legii, încheierea poate fi atacată separat

Dispoziţiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la hotărârile prin care instanţa se dezînvesteşte de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător şi încheierilor.

Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere – nu este o incheiere premergatoare cea de la art. 442 NCPC privind indreptarea hotararii.

Incheierile

Incheierile sunt de doua feluri, dupa cum instanta poate sau nu sa revina asupra celor dispuse prin acestea. Instanţa este legată de încheierile interlocutorii. Incheierea preparatorie nu este definita, ci se va analiza pe parcurs, de la caz la caz, in functie de ce se dispune prin acea hotarare.

1. Incheierile interlocutorii

Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.

Instanta de judecata e legata de aceste incheieri interlocutorii. Instanta nu poate reveni asupra lor pe parcursul procesului, chiar daca isi da seama ca a gresit.

Exemple de incheieri interlocutorii [3]:

• incheierea prin care s-a respins exceptia de necompetenta;
• incheierea prin care s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale;
• incheierea prin care s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei;
• incheierea prin care s-a pronuntat asupra autoritatii de lucru judecat;
• incheierea de admitere in principiu intr-o cerere de partaj;
• incheierea de admitere in principiu a cererii de interventie voluntara sau fortata a tertilor in proces (art. 64 NCPC);

Acestea mai pot fi cercetate doar in caile de atac, fiindca pentru instanta care le-a pronuntat sunt obligatorii.

2. Incheierile preparatorii

Instanta poate reveni asupra lor, in mod motivat. Masurile dispuse, desi transeaza o problema litigioasa, premit instantei sa revina asupra lor. Incheierile preparatorii pot fi revocate de judecator, atunci cand acesta considera.

Incheierile preparatorii trebuie sa respecte partile specifice unei hotarari judecatoresti (partea introductiva, considerente, dispozitiv).

Exemple:

• incheierea de incuviintare a probelor (Instanţa poate reveni asupra unor probe încuviinţate dacă, după administrarea altor probe, apreciază că administrarea vreuneia nu mai este necesară. Instanţa este însă obligată să pună această împrejurare în discuţia părţilor – art. 259 NCPC – de remarcat ca in acest caz caracterul incheierii se refera numai la aprecierea utilitatii probelor, nu si la legalitatea incuviintarii acestora);
• incheierea prin care instanta amana pronuntarea (apoi mai poate amana o data);
• incheierea prin care s-a estimat durata procesului;

Regimul cailor de atac a incheierilor

Acestea nu sunt acte juridice, ci acte jurisdictionale.

Incheierile nu pot fi atacate separat, ci odata cu fondul. Exista totusi exceptii (pot fi atacate separat):

• incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie (Se ataca de indata incheierea, nu se mai asteapta hotararea de fond. Mai mult, pana la judecarea apelului/recursului, procesul principal se suspenda de drept (maxim 10 zile). Tertul poate ataca incheierea in 5 zile de la pronuntare/comunicare; calea de atac este numai apelul daca incheierea a fost data in prima instanta sau numai recursul la instanta ierarhic superioara daca a fost pronuntata in apel – art. 64 NCPC);
• incheierea de respingere a cererii de suspendare – poate fi atacata cu recurs la instanta superioara – art. 414 NCPC;
• inheierea de scoatere la vanzare a bunurilor prin buna invoiala sau prin executor judecatoresc, pronuntate in cadrul procedurii partajului judiciar – art. 990 NCPC;

Incheierile pronunţate de instanţă pe parcursul judecăţii sunt supuse apelului sau, după caz, recursului, separat de hotărârea de fond, iar dosarul se înaintează instanţei superioare în copie certificată de grefa instanţei a cărei încheiere se atacă.

Prin urmare, dosarul se trimite instantei ierarhic superioare numai atunci cand legea prevede expres ca incheierea este susceptibila de atacare pe cale separata, nu si atunci cand partea ataca doar incheierea in mod gresit.

Exista si incheieri care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac – incuviintarea cererii de recuzare sau incuviintarea sau respingerea cererii de abtinere (art. 53 NCPC).

Cercetarea judecatoreasca

În etapa de cercetare a procesului se îndeplinesc, în condiţiile legii, acte de procedură la cererea părţilor ori din oficiu, pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului, dacă este cazul. Judecatorul rezolva exceptii, cereri de interventii etc.

In faza cercetarii instanta (art. 237 NCPC):

• rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;
• examineaza cererile de interventie formulate de parti sau de terte personae, in conditiile legii;
• examineaza fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare si a explicatiilor partilor, daca este cazul;
• constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate;
• la cerere, dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, masuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, in cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte, potrivit art. 203;
• ia act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor;
• incuviinteaza probele solicitate de parti pe care le gaseste concludente, precum si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului si le va administra in conditiile legii;
• decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate;
• dispune ca partile sa prezinte dovada efectuarii verificarii in registrele de evidenta ori publicitate prevazute de NCC sau de legi speciale;
• indeplineste orice alt act de procedura necesar solutionarii cazei, inclusiv verificari in registrele prevazute de legi speciale.

Locul unde se desfasoara cercetarea procesului

De la 1 ianuarie 2019, cercetarea se va desfasura in camera de consiliu.

Reguli privind cercetarea procesului:

• La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere (aceasta nu este interlocutorie – se poate reveni asupra ei daca exista motive temeinice). Daca se depaseste durata estimata intr-un mod nejustitificat, din cauza unui element obiectiv, partea poate formula contestatie privind tergiversarea procesului; daca nu este admisa, poate formula contestatie la CEDO pentru incalcarea dreptului la un proces in termen optim si previzibil.
• Se va stabili la primul termen daca probele se administreaza de catre instanta sau de catre avocati/consilieri juridici ai partilor. Administrarea acestor probe se va realiza doar daca exista acordul tuturor partilor si sunt asistate/reprezentate. Daca probele vor fi administrate in acest mod, se va putea solicita restituirea a 50% din taxa de timbru.
• Pentru cercetarea procesului, judecătorul fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta.

• În cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunţă la judecarea cererii de chemare în judecată ori la dreptul pretins, intervine învoiala părţilor sau sunt admise cereri ori excepţii care pun capăt în întregime procesului, fără a mai fi necesară dezbaterea asupra fondului în camera de consiliu sau în şedinţă publică, judecătorul se va pronunţa asupra cauzei prin hotărâre. Nu va mai fi dezbatere asupra fondului.

Inchiderea cercetarilor:

• Regula: Când judecătorul se socoteşte lămurit, prin încheiere, declară cercetarea procesului încheiată şi fixează termen pentru dezbaterea fondului în şedinţă publică.
• Partile trebuie sa depuna concluzii scrise cu  cel putin 5 zile inainte de termenul la care vor avea loc dezbaterile finale.
• Exceptie: Partile pot conveni ca dezbaterea sa aiba loc la acelasi  termen. Partile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze in camera de consiliu, in aceeasi zi sau la un alt termen.
• Exceptie la exceptie: Daca una dintre parti a solicitat ca judecata sa fie facuta in lipsa, partea care a formulat solicitarea a fost implicit de acord si ca dezbaterea sa aiba loc in camera de consiliu in aceeasi zi in care s-a incheiat cercetarea procesului, cu exceptia cazului in care a solicitat expres ca dezbaterea fondului sa aiba loc in sedinta publica.

_______________________________________________________________________

Bibliografie:

[1] prof. univ. dr. Traian Briciu – note de curs

[2] V. M. Ciobanu, T.  Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013

[3] art 41 NCPC – Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare. De asemenea, nu pot luă parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeași cauză (cazuri de incompatibilitate absoluta).