Negocierile precontractuale. Obligatiile din timpul negocierilor unui contract

Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara reserve a unei oferte de a contracta. Pe masura cresterii complexitatii obiectului viitorului contract, sporeste si intensitatea negocierilor prealabile incheierii acestuia. Faza negocierii este indelungata, marcata de acte preparatorii care prefigureaza structura si continutul viitorului contract. Aceasta etapa se desfasoara sub semnul libertatii negocierilor – partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierlor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora. Limitele libertatii precontractuale sunt date de existent anumitor obligatiile legale sau conventionale, dintre care inclusive obligatia de buna-credinta. In faza negocierilor se regasesc elementele unui posibil viciu de consimtamant, ca si elementele unei posibile interpretari a contractului in functie de instrumentele utilizate in faza precontractuala. Obligatiile fazei precontractuale.

• Obligatia de buna-credinta. Este o obligatie expres preazuta in art. 1183 NCC, potrivit caruia partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei credinte. Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. Aceasta este o obligatie imperativa, ceea ce presupune ca partile nu o pot inlatura. Partea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar bunei-credinte raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. Abuzul de drept are numeroase forme in faza precontractuala, de la omiterea executarii unei obligatii de informare la impunerea unor clause care defavorizeaza cealalta parte, avantajand partea care le-a propus (clause abuzive). Fiind un delict, abuzul de drept va implica repararea prejudiciului.
• Obligatia de confidentialitate. Cand o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, cealalta parte este tinuta sa nu o divulge sis a nu o foloseasca in interes propriu, indifferent daca se incheie sau nu contractual. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea partii in culpa.
• Obligatia de informare precontractuala. Este o obligatie legala dedusa din obligatia de buna-credinta. Este esentiala informarea cumparatorului cu privier la riscurile produsului ce se propune a fi vandut. Obligatia de informare este considerate a fi o obligatie de rezultat, in sensul ca cel care trebuie sa informeze celalta parte va trebui sa se asigure ca informatiile au fost communicate si ca destinatarul a inteles informatiile furnizate.
• Obligatia de transparenta. Implica o redactare clara si pe intelesul celeilalte parti a clauzelor propuse, mai ales in contractele de adeziune.

Documente precontractuale. In faza negocierii se utilizeaza documente cu valoare juridica diferite; spre exemplu, ofertele publicitare pot sa stea la baza unui contract; incheierea contractului in baza lor poate avea ca effect posibila lor includere in continutul contractului. Factura proforma constituie un document cu semnificatie variabila, osciland intre invitatia la negociere si oferta propriu-zisa. Acordul de principiu. Reprezinta o formula contractuala din faza negocierii prin care partile, ajunse la un anumit stadiu al acordului lor, fixeaza elementele contractuale asupra carora s-au inteles si asupra carora nu mai intentioneaza sa revina. Dupa formarea contractului proiectat, acesta poate sa constituie un document preparatoriu cu valoare interpretativa pentru contractul incheiat. In dreptul anglo-saxon, acesta se mai numeste term sheet. [1] Contractul-cadru. Partile stabilesc prin acesta principalele reguli care vor guverna incheierea viitoarelor contracte dintre acestea. Contractele incheiate in executarea acestuia se numesc contracte de executie. Contractul-cadru este acordul pin care partile convin sa negocieze, sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elementele esentiale sunt determinate de acesta. Modalitatea de executare a contractului-cadru, in special termenul si volumul prestatiilor sau pretul sunt precizate prin conventiile ulterioare. ____________________________________________________________________ Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil. Obligatiile, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2015 [1] Term sheets are not generally considered legally binding and are therefore seen as unenforceable in a legal sense. Term sheets generally cover the more important aspects of a deal without going into every minor detail and contingency covered by a binding contract. Other names: “Letter of Intent,” “Memorandum of Understanding,” “Agreement in Principle” http://www.investopedia.com/terms/t/termsheet.asp#ixzz4w4r4vzBq

---

Articole conexe pe aceeași temă

• Negocierea contractelor – obligația de a informa
• Contractul – scurte considerații
• Clauzele contractuale: clauza de fuziune, clauza standard, clauzele neuzuale
• Interpretarea contractelor – cum înțelegi contractele