Admisibilitatea probei. Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel.
Acte peste 250 lei. Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. Ca exceptie, se poate dovedi cu martori orice act juridic, indiferent de valoarea lui, contra unui profesionist care a facut acel act in exercitiul activitatii sale profesionale, cu exceptia legii speciale.
Forma scrisa pentru validitate. In cazul in care legea cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
Forma scrisa pentru dovedire. Proba cu martori e inadmisibila daca legea cere forma scrisa pentru dovedirea unui act juridic, cu exceptia urmatoarelor cazuri la care nu mai e necesara forma scrisa pentru dovada:
- Imposibilitate materiala/morala. partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pentru dovedirea actului juridic.
- Inceput dovada scrisa. exista un inceput de dovada scrisa
- Caz fortuit/forta majora. partea a pierdut inscrisul din cauza cazului fortuit sau forta majora (conditia e valabila si pentru dovedirea unui inscris autentic)
- Acordul partilor. partile convin, chiar si tacit, sa foloseasca aceasta proba, insa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna (partile aleg, potrivit principiului disponibilitatii)
- Actul este atacat. actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori e lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita/imorala
- Lamurirea clauzelor. se cere lamurirea clauzelor actului juridic
In aceste 6 exceptii este permisa proba cu martori, chiar si impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris.
Referitor la aceste cazuri, legea nu permite niciodata proba cu martori impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi pretins inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovada, cu exceptia celor 6 cazuri de mai sus.
Administrarea probei cu martori
Ascultarea martorilor. Daca instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora.
Inlocuirea martorilor. Inlocuirea nu se va incuviinta in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, caz in care lista se va depune sub sanctiunea decaderii, in 5 zile de la incuviintare. Decaderea din dreptul de a administra proba din cauza nedepunerii sumei, atunci cand administrarea probei necesita cheltuieli, se va acoperi daca martorii se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.
Ascultarea martorilor necitati. Martorii pot fi ascultati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata. La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii incuviintati chiar fara a fi citati; instanta va acorda un nou termen daca martorul nu vine din motive ce-i sunt imputabile, daca partea se obligase sa-l prezinte.
Refuzul martorului de a veni. Instanta poate emite mandat de aducere impotriva martorului care lipseste la prima citare; in cazurile urgente, se poate dispune aducerea cu mandat si de la primul termen. Daca martorul nu va putea fi gasit, instanta va proceda la judecata.
Imposibilitatea de prezentare. Martorul care, din cauza de boala sau alta impiedicare grava, nu poate veni in instanta, va putea fi ascultat chiar la locul unde se afla, cu citarea partilor.
Nu pot fi ascultati ca martori:
- Rudele si afinii pana la gr. 3 inclusiv
- Sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinul
- Cei in dusmanie sau in legaturi de interese cu o parte
- Persoanele puse sub interdictie judecatoreasca
- Condamnatii pentru marturie mincinoasa
Totusi, partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si primele 3 categorii. (rude, sot, dusmanosi/interesati).
Ascultarea rudelor si afinilor. Se vor asculta acestia, cu exceptia descendentilor, chiar fara acordul partilor, in procesele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie.
Sunt scutiti de la a fi martori:
- Slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, notarii, executorii, mediatorii, moasele si asistenti medicali si alti profesionisti cu obligatia pastrarii secretului de serviciu, chiar si dupa incetarea activitatii lor. Ca exceptie, vor putea depune totusi marturie, daca au fost dezlegate de secretul de serviciu de persoana interesata in pastrarea secretului.
- Judecatorii, procurorii si functionarii publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate. Ca exceptie, si acestia pot depune marturie daca autoritatea sau institutia unde lucreaza le da incuviintarea.
- Daca martorul s-ar expune pe el insusi sau si-ar expune sotul sau rudele la o pedeapsa penala sau la dispretul public.
Juramantul. Ca mentiune, pentru orice martor, depunerea juramantului este o chestiune de ordine publica, nerespectarea ei atragand nulitatea absoluta. Dupa depunerea juramantului, judecatorul atrage atentia martorului ca o declaratie nesincera va constitui infractiunea de marturie mincinoasa; lipsa informarii martorului cu privire la savarsirea infractiunii va atrage nulitatea relativa a marturiei.
Scutirea de juramant ca martor. Copii sub 14 ani si lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub interdictie, pot fi ascultati si fara juramant. Conditia esentiala este ca minorul sa nu fie pus sub interdictie.
Ascultarea martorului. Vor fi ascultati separat, cei neascultati neputand fi de fata. Cu ocazia audierii, martorul va fi lasat sa-si faca liber depozitia, fara sa aiba voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el totusi poate folosi insemnarile pentru a preciza cifre sau denumiri, cu incuviintarea presedintelui completului.
Forma. Marturia se depune oral, insa va fi consemnata in scris. Depozitia se va semna pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor. Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, grefier si martor, sub sanctiunea neluarii in considerare. Sanctiunea se aplica doar acelei parti din depozitie, nu total.
Drepturi banesti. Drepturile banesti ale martorului se dispun prin incheiere executorie la cererea martorului.
Aprecierea probelor
Judecatorul va determina sinceritatea martorului si in ce masura depozitia acestuia corespunde realitatii. Daca va constata ca depozitia este nesincera, instanta o va inlatura din proces. Este important caracterul direct al informatiei prezentate de martor, fiind necesare doar probele directe percepute prin propriile simte de martor.
__________________________________________________________________
Bibliografie:
Traian Briciu, note de curs 2016
Alte surse recomandate: juridice.ro
