Cererea de chemare in judecata – “Te dau in judecata!” (1)

Partea speciala a judecatii in prima instanta este impartita in 2 parti: etapa scrisa si etapa cercetarii si a dezbaterilor (oralitatea). Vom prezenta drepturile si procedurile corespunzatoare etapei scrise.

Drepturi si proceduri prealabile

Este prima etapa, avand ca scop stabilirea cadrului procesual, din punct de vedere al obiectului si al partilor, precum si informarea reciproca a partilor despre pretentiile si mijloacele lor de aparare. Etapa scrisa incepe cu cererea de chemare in judecata, fiind actul de sesizare a instantei, prin care reclamantul deduce judecatii o pretentie impotriva paratului.

Dreptul de a sesiza instanta

Potrivit art. 192 NCPC, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei poate fi făcută şi de alte persoane sau organe.

Actul de sesizare a instantei este, de regula, cererea de chemare in judecata, dar poate fi si cererea reconventionala, interventia principala, cererea de chemare in garantie etc. Procesul va incepe la data la care cererea ajunge la instanta si se inregistreaza. Data prezinta importanta fiinca reprezinta reperul in raport cu care se stabileste legea de procedura aplicabila cauzei (art. 24 NCPC).

Proceduri prealabile sesizarii instantei (art. 193 NCPC)

Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată. Neindeplinirea va duce la respingerea cererii ca prematura sau inadmisibila, fara a se analiza pe fond, fiind o prematuritate legata de procedura.

Exemplu de procedura prealabila: Inainte de a declansa procesul de contencios administrativ se face o cerere de revocare a actului la unitatea emitenta a actului (termen de 60 de zile), iar dupa expirarea termenului, se poate promova actiunea in justitie (Legea 554/2004).

Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.

La sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanţă, din oficiu, sau de către pârât.

Daca se constata ca nu a fost realizata procedura prealabila, nu va interveni nulitatea, sanctiunea fiind respingerea ca inadmisibila sau ca prematura.

Cererea de chemare in judecata – Cuprinsul

Cererea de chemare in judecata este actul de procedura care provine de la reclamant si are rolul de a investi instanta cu solutionarea unui proces civil. Prin aceasta, reclamantul se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand astfel in miscare actiunea civila.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata:

a) numele şi prenumele părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul. Cererea care nu cuprinde numele si prenumele oricareia dintre parti este nula.

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, în forma procurii originale sau copiei legalizate, se va alătura cererii. Este importanta mentionarea numelui si a calitatii celui care reprezinta partea in proces (avocat, consilier juridic), riscul fiind major in caz contrar fiindca instanta poate sa considere ca cererea nu este semnata sau, daca este facuta de reprezentant fara precizarea ca este reprezentant al partii, instanta poate sa considere ca este facuta de parte si sa fie respinsa pentru lipsa calitatii procesuale. Nesemnarea actului de catre reprezentant va atrage nulitatea neconditionata de vatamare.

c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, valoarea se stabileste in functie de valoarea impozabila, iar daca nu exista valoarea de impunere, se stabileste dupa aprecierea facuta de reclamant prin inscrisuri. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt. Lipsa indicarii obiectului atrage nulitatea expresa (vatamarea se prezuma) a cererii de chemare in judecata, iar lipsa mentiunii valorii este o nulitate virtuala (nu atrage direct nulitatea, ci instanta va preciza partii sa precizeze valoarea intai).

d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. Neindicarea motivelor de fapt reprezinta un caz de nulitate expresa, insa neindicarea celor de drept va atrage nulitatea virtuala (cel care ar reclama ca nu intelege si ca nu se poate apara trebuie sa probeze acest fapt si sa arate cum este vatamat).

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, acestea trebuie atasate in copie certificata la cererea de chemare in judecata (fotocopie pe care sa scrie conform cu originalul si semnata). Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică (paratul va fi citat cu mentiunea de a se prezenta la interogatoriu in vederea admiterii probei – instanta va admite proba dupa ce o va pune in discutia partilor). În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor; indicarea în chiar cererea de chemare în judecată a numelui şi domiciliului martorilor propuşi reprezintă o condiţie formală de propunere a probei cu martori impusă în mod expres de Codul de procedură civilă

f) semnătura. Lipsa semnaturii este prevazuta sub sanctiunea nulitatii exprese, insa ea poate fi acoperita in tot cursul judecatii in fata primei instante. Daca se invoca lipsa semnaturii, reclamantul va fi invitat sa semneze, daca e prezent, iar daca lipseste, i se va acorda un termen inauntrul caruia ar trebui sa semneze cererea. Daca reclamantul nu semneaza cererea in niciunul din aceste cazuri, cererea va fi lovita de nulitate (nulitatea va incepe cu un efect dilatoriu, iar numai daca nu remediaza intr-un anumit interval de timp, devine nulitate cu caracter peremptoriu).

Lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii, dar numai in fata primei instante. Daca in apel sau in recurs s-a invoca lipsa semnaturii uneia dintre cererile formulate in prima instanta, aceasta nu va putea fi acoperita, ci va atrage solutia de admitere a caii de atac, anularea sau casarea hotararii si anularea respectivei cereri pentru lipsa semnaturii.

Cererea se va depune in atatea exemplare cate parti sunt si inca unul pentru instanta.

Concluzionand, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

• numele şi prenumele părţilor (reclamant si parat);
• obiectul cereri;
• motivele de fapt ale acesteia;
• semnătura părţii sau a reprezentantului.

Timbrarea cererii de chemare in judecata

Ca o conditie extrinseca (sanctiunea netimbrarii va fi  nulitatea neconditionata de vatamare), legea prevede obligativitatea timbrarii cererii de chemare in judecata.

Legea prevede expres anumite cazuri in care cererea nu se timbreaza, fiind scutite de plata taxelor de timbru cererile privind:

• protectia minorilor sau a incapabililor;
• materia adoptiei;
• litigii de munca;
• protectia consumatorilor;
• stabilirea si plata pensiilor;
• stabilirea si plata ajutorului de somaj;
• societatea aflata in insolventa nu plateste pentru cererile indreptate impotriva debitorilor;
• exercitarea drepturilor electorale etc.

Timbrajul este de 2 feluri:

1. Progresiv (procentual) – inseamna un procent din valoarea obiectului pricinii. De regula, cota procentuala e aplicabila litigiilor evaluabile in bani, dar pot fi unele litigii evaluabile in bani pe care legea le supune unei cote fixe (folosirea unei locuinte, cereri in materie de contencios administrativ pana intr-un prag).
2. Cota fixa – inseamna o suma fixa prevazuta de lege

Cererea reconventionala si cererea de interventie principala si cea de chemare in garantie se timbreaza la fel ca o cerere de chemare in judecata.

Taxele de timbru se platesc anticipat. Daca reclamantul este nemultumit de modul de stabilire a taxei de instanta, poate face cerere de reexaminare in termen de 3 zile de la comunicarea taxei de catre instanta si va fi solutionata tot la aceeasi instanta, dar de un alt complet, in camera de consiliu, fara citarea partilor.

Judecatorul poate acorda scutiri de timbru in cazul ajutorului public judiciar in situatiile persoanelor aflate intr-un caz de nevoie. Persoanele juridice nu pot beneficia de ajutor public judiciar (fiind doar pentru persoane fizice), pot primi facilitati fiscale (reducere sau esalonare) daca dovedesc ca plata taxei ar afecta mersul societatii pentru urmatoarele luni.

Inregistrarea cererii si constituirea dosarului

Cererea de chemare in judecata se depune de catre reclamant la instanta competenta, fie personal, fie prin reprezentant sau poate fi trimisa prin posta, curierat, fax, posta electronica sau inscris in forma electronica. Trebuie insotita de anexele prevazute de lege (dovada imputernicirii/procurii reprezentantului, taxa judiciara de timbru si inscrisurile atasate acesteia).

Cererea se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare; de atunci se va considera ca a inceput procesul. Dupa inregistrare se preda presedintelui instantei sau unui judecator desemnat de acesta pentru a fi stabilit completul de judecata.

Stabilirea in mod aleatoriu a completului de judecata se face in 2 feluri:

1. Sistemul ECRIS – informatic
2. Sistemul ciclic

Sunt 4 registre pentru cererea de chemare in judecata:

• Registrul general de dosare – cuprinde toate dosarele in ordinea numarului in care sunt primite si cum intra in instanta;
• OPIS-ul alfabetic – reprezinta un registru in ordinea alfabetica, in functie de numele partilor;
• Registrul informatic – cuprinde toate actele care se depun de-a lungul timpului intr-un dosar anume;
• Registrul termenelor arhivei si condica de sedinta.

Verificarea si regularizarea cererii

Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197 NCPC.

Aceasta faza presupune realizarea unei corespondente scrise exclusiv cu autorul cererii de chemare in judecata sise poate finaliza fie prin conformarea la cerintele stabilite, fie, daca nu sunt indeplinite conditiile, la anularea cererii, printr-o incheiere, daca in camera de consiliu. Este o procedura desfasurata inainte de inceperea procesului, de acordarea primului termen care se va acorda numai daca cererea a fost regularizata; procedura trebuie facuta inainte ca cererea sa ii fie comunicata paratului, astfel ca numai cu reclamantul va fi indeplinita aceasta procedura de verificare si regularizare. Paratul va primi cererea doar atunci cand judecatorul considera ca este realizata conform legii si procesul nu va suferi amanari.

Cererea se inregistreaza la instanta, este data presedintelui pentru desemnarea unui judecator care sa stabileasca completul. Dupa numirea completului de judecata, judecatorul investit va proceda la verificarea formala a cererii de chemare in judecata, verifica daca exista toate elementele, daca exista taxa de timbru, imputernicire, toate exemplarele etc.

Situatii posibile dupa verificari:

• Elementele sunt implinite – va dispune comunicarea cererii de chemare in judecata paratului prin rezolutie;
• Elementele nu sunt indeplinite, cererea nefiind corecta – va dispune un termen de 10 zile in care reclamantul va face completarile sau modificarile necesare pentru rectificarea viciilor; reclamantul va primi o instiintare din partea completului in care va primi instructiuni cu privire la care elemente trebuie sa intervina (ex: depuneti extrasul de cartea funciara, atasati procura avocatului, semnati cererea). Termenul de 10 zile este un termen de decadere, daca reclamantul nu va indeplini cerintele impuse in interiorul termenului, va interveni anularea cererii de chemare in judecata. Toate aceste rectificari, completari sau modificari pe care reclamantul ar trebui sa le faca sunt sub sanctiunea nulitatii (nulitate de ordine publica).

Procedura declararii nulitatii: Nulitatea se va pronunta printr-o incheiere, in camera de consiliu, fara citarea partilor.

Cale de atac: Impotriva incheierii de anulare a cererii, reclamantul va putea face cerere de reexaminare in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii.

Cererea de reexaminare a anularii cererii de chemare in judecata:

• Se poate face pentru 2 motive:
  • daca masura a fost dispusa eronat;
  • daca reclamantul a rectificat viciul indicat de instanta in cele 10 zile, dar totusi instanta a anulat eronat cererea

• Cererea nu poate invoca faptul ca:
  • instanta nu era competenta;
  • judecatorul era incompatibil;
  • completul nu a fost compus corect.

Daca cererea de reexaminare este admisa, cauza va reveni la completul initial investit, la judecatorul care a spus ca cererea este nula.

Situatie speciala privind ajutorul judiciar

Unul dintre motivele de nulitate a cereriieste netimbrarea, dar daca reclamantul precizeaza ca se afla intr-o situatie speciala (OUG 80/2013), in acest caz, va trebui sa formuleze in 10 zile cerere de ajutor public judiciar. Termenul de 10 zile pentru completari/rectificari va fi suspendat pentru a se solutiona cererea de ajutor public judiciar.

Solutii posibile privind cererea de ajutor public judiciar:

• se admite cererea de ajutor public judiciar si nu se va mai anula cererea de chemare in judecata (chiar si netimbrata);
• se admite in parte cererea de ajutor si taxa trebuie platita in parte;
• se respinge cererea de ajutor si se va putea face apoi o cerere de reexaminare in legatura cu refuzul pentru acordarea ajutorului.

Astfel, reclamantul va avea un nou termen de 10 zile pentru a plati taxa/partea din taxa daca cererea de ajutor i-a fost refuzata. Daca nu va plati, cererea de chemare in judecata va fi anulata. Toata aceasta prorogare de 10 zile este o intrerupere ce opereaza exclusiv in ceea ce priveste viciul taxei.

Daca reclamantul va trece de procedura de regularizare, judecatorul va dispune prin rezolutie comunicarea* cererii de chemare in judecata catre parat; citatia ii va pune in vedere paratului sa depuna intampinare in termen de 25 de zile. Apoi, intampinarea depusa se va comunica de indata reclamantului, avand la randul lui dreptul ca in 10 zile de la comunicare sa depuna un raspuns la intampinare. Dupa 3 zile de la depunere, judecatorul acorda primul termen de judecata, care nu va fi mai mult de 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor. Asadar, la primul termen exista deja o cererea de chemare in judecata, intampinarea si raspunsul la intampinare, pozitiile partilor fiind cunoscute. In procesele urgente, termenele pot fi reduse in functie de circumstantele cauzei. De asemenea, judecatorul poate acorda un termen mai mic pentru intampinare, 10 zile, dar nu sub 24 de ore. Daca nu se depune in termen intampinarea sau raspunsul la intampinare, la expirarea acestor termene, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei. Termenul de 60 de zile este un termen de recomandare.

* În cazul cererii de chemare în judecată, la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala sa, comunicarea se poate face în mod nemijlocit şi prin executorii judecătoreşti.

Declinarea competentei in procedura regularizarii. In aceasta procedura nu se poate declina competenta i nfavoarea unei alte instante. Instanta sesizata va proceda la verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata si, numai in masura in care reclamantul se conformeaza dispozitiilor instantei si cererea nu este anulata, se va proceda la fixarea primului termen de judecata, cand se va invoca exceptia de necompetenta absoluta si se va putea declina competenta. Competenta materiala si teritoriala a instantei se verifica la primul termen de judecata, in procedura contradictorie. La instanta investita apoi in urma declinarii competentei nu se va mai parcurge procedura verificarii si regularizarii cererii, ci se va fixa termenul de judecata.

Masuri pentru pregatirea judecatii

Inainte de primul termen, judecatorul sub rezerva dezbaterii la termen, va dispune, daca s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata:

• citarea paratului la interogatoriu;
• alte masuri pentru administrarea probelor;
• alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului potrivit legii.

Aceste masuri se iau prin rezolutie (act administrativ).

Totusi, inainte de primul termen, se pot incuviinta si prin incheiere executorie (act jurisdictional):

• Masurile asiguratorii (sechestrarea bunurilor inainte de primul termen pentru ca paratul sa nu-si vanda averea);
• Masurile pentru asigurarea probelor (administrarea de probe pentru viitor atunci cand exista riscul ca o proba sa dispara pana la primul termen).

Modificarea cererii de chemare in judecata

Modificarea poate sa vizeze orice element al cererii – parti, obiect, cauza, probe etc.

Exista multe interpretari in doctrina, insa imbratisam opinia profesorului Traian Briciu, conform caruia reclamantul, daca simte ca are nevoie de suplimentarea probatoriului in urma intampinarii paratului, acesta trebuie sa faca acest lucru prin raspunsul la intampinare. Daca simte insa ca trebuie sa mearga pana intr-acolo incat sa modifice cererea de chemare in judecata, atunci in legatura cu acea modificare poate sa solicite noi dovezi la primul termen de judecata la care este legal citat. Coroborand art. 204 cu 254, aflam ca probele se propun sub sanctiunea decaderii de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata (se intelege si modificarea cererii). Astfel, probele au legatura cu modificarea cererii.

Reclamantul poate sa-si modifice cererea numai pana la primul termen la care este legal citat (trebuie sa fie citat doar reclamantul, nu trebuie si paratul).

Termenul este prevazut sub sanctiunea decaderii (indeplinirea pana la o etapa procesuala, fiind astfel determinat).

Modificarea cererii pana la primul termen la care este legal citat reclamantul se considera ca este o norma de ordine privata, singurul deranjat de schimbarea cererii de chemare in judecata fiind paratul. Asadar, modificarea este o norma de ordine privata, dar modificarea cererii peste termen poate fi facuta doar cu acordul expres al partilor. Lipsa acordului/manifestarii paratului va duce la respingerea modificarii ca fiind tardiva, paratul fiind intrebat daca este sau nu de acord.

Ca exceptie, este 4 situatii incare, desi sunt modificari ale cererii, legea nu le califica in acest fel, existand posibilitatea de a fi facute orcand in fata primei instanta, fara cerere scrisa obligatoriu, fiind facute si verbal, dar trecute in incheierea de sedinta:

1. Se indreapta erori materiale din cuprinsul cererii (daca suma e scrisa gresit etc.);
2. Reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii (nu este o modificare a obiectului sau a valorii, ci doar nu se stabilisera de la inceput toate elementele, ulterior se fac expertize si se cuantifica);
3. Se solicita contravaloarea obiectului pierdut/pierit (daca bunul din litigiu este distrus in timpul procesului nu se va mai incepe un nou proces, ci se poate inlocui cu contravaloarea in timpul procesului existent);
4. Se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers (pentru a nu se introduce din nou o cerere si sa se reia iarasi analiza, se va permite aceasta modificarea – cererea in constatare oricum este inclusa in cererea in realizare).

Efectele cererii de chemare in judecata

1. Investeste instanta cu judecarea cererii;
2. Determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata din punct de vedere al partilor (reclamant si parat), al obiectului cererii (pretentia concreta) si al cauzei (situatia de fapt calificata juridic). In mod exceptional, in cazurile expres prevazute de lege in materia contencioasa, dar si in procedura necontencioasa in toata cazurile, judecatorului poate dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
3. In cazul competentei teritoriale alternative, exprima optiunea reclamantului pentru una dintre instantele deopotriva competente. Dupa alegere, instanta fiind legal investita, reclamantul nu mai poate revenit asupra alegerii.
4. Opereaza punerea in intarziere a debitorului, daca nu a fost deja pus in intarziere sau nu este de drept in intarziere. Debitorul poate fi pus in intarziere fie printr-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare in judecata. Astfel, daca debitorul nu era pus in intarziere printr-o notificare prealabila sau nu era de drept in intarziere, introducerea cererii de chemare in judecata opereaza punerea in intarziere a paratului, cu consecinta ca va raspunde, in calitate de debitor, de la data introducerii, pentru orice pierdere cauzata de un caz fortuit.
5. Dreptul ce se urmareste a fi valorificat devine litigios. Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa.
6. Incetarea bunei-credinte a posesorului unui bun. In cazul actiunilor reale imobiliare si mixte, cel mai tarziu la momentul comunicarii cererii de chemare in judecata catre parat inceteaza buna-credinta a acestuia, astfel incat, devenind posesor de rea-credinta, va datora fructele din momentul comunicarii cererii.
7. Se intrerupe provizoriu si conditionat prescriptia extinctiva a dreptului la actiune, daca cererea a fost admisa prin hotarare definitiva. Totusi, daca la cerere s-a renuntat, a fost respinsa, anulata sau perimata, atunci efectul intreruptiv nu se produce. Ca exceptie, daca se introduce o noua cerere in 6 luni de la comunicarea hotararii de respingere sau anulare, efectul intreruptiv se produce, cu conditia ca a doua cerere sa fie admisa. Ca mentiune, prescriptia este intrerupta chiar daca sesizarea a fost facuta la un organ de jurisdictie necompetent ori un organ de urmarire necompetent. In plus, daca reclamantul isi modifica sau isi completeaza cererea de chemare in judecata, supunand o noua pretentie, momentul care se ia in considerare este cel al modificarii sau completarii cerererii, nu cel al introducerii cererii initiale.

Vezi partea a 2-a: Intampinarea

 _________________________________________________________________________________________

Bibliografie:

[1] prof. univ. dr. Traian Briciu – note de curs

[2] V. M. Ciobanu, T.  Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013