Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
Calificarea cererii in functie de continutul ei efectiv, si nu in functie de elementele formale prin care partea propune judecatii un tipar al cererii predeterminat legal, indicat prin denumire, este expresia unui pragmatism procesual – acesta este caracterizat prin caracterul activ al implicarii judecatorului in calificarea actului de procedura.
Pe scurt, judecatorul va califica modul corect de incadrare al cererii de chemare in judecata, chiar daca denumirea ei este gresita, in baza princiiului rolului activ al judecatorului in aflarea adevarului (art. 22 NCPC).
Aceasta regula se aplica tuturor actelor de procedura, nu doar cererii de chemare in judecata.