Simplu. Rapid. Online

Cum răspunzi corect cererilor persoanelor vizate: reguli, termene și riscuri

Un aspect crucial al GDPR, adesea întâmpinat cu dificultăți de companii, este gestionarea cererilor persoanelor vizate. Persoanele vizate sunt indivizii ale căror date le prelucrezi – clienți, angajați, parteneri – iar GDPR le conferă drepturi clare. Fie că vorbim de dreptul de acces la date, de rectificare, ștergere („dreptul de a fi uitat”), restricționare sau portabilitate, fiecare solicitare trebuie tratată cu seriozitate, în termenele impuse de lege. Nerespectarea acestor drepturi se poate solda rapid cu plângeri și amenzi, după cum am văzut în articolele anterioare. Să detaliem deci care sunt regulile jocului și cum ar trebui un antreprenor să abordeze aceste cereri, într-un mod corect și eficient. Ce drepturi au persoanele vizate și ce obligații ai tu ca operator? GDPR prevede următoarele drepturi principale pentru persoanele fizice (persoanele vizate): Ca operator (compania ta), ai următoarele obligații generale în privința acestor drepturi: Practici recomandate pentru a răspunde corect la cereri 1. Stabilește o procedură internă clară. Nu aștepta prima cerere ca să decizi “ad-hoc” cum o gestionezi. Ideal, împreună cu echipa sau consultantul tău GDPR, scrie un protocol intern: 2. Instruiește personalul să recunoască o cerere și să o direcționeze corect. Orice angajat care interacționează cu publicul (fie și la recepție sau pe emailul de suport clienți) trebuie să știe că dacă cineva spune cuvinte de genul “Doresc o copie a datelor mele” sau “Vreau să fiu șters din sistemul vostru”, atunci este o cerere în temeiul GDPR. Angajatul nu trebuie să răspundă pe loc (dacă nu e pregătit), dar trebuie

citeste definitia

Cum ajută un software GDPR

Unele companii folosesc platforme web unde persoanele vizate își pot trimite direct cererile (ex: un formular “Exercise Your Rights” pe site). Un astfel de portal, integrat cu un software GDPR, centralizează toate cererile într-un panou de administrare. Astfel, nicio cerere nu “se pierde” printre emailuri sau pe la diferiți angajați. Sistemul poate atribui automat un număr de înregistrare și poate notifica responsabilii (ex: DPO-ul sau managerul) că s-a primit o nouă cerere. Workflows și termene limită în sistem: Un bun software de compliance permite setarea de fluxuri de lucru. De exemplu, odată primită o cerere de acces, aplicația generează o sarcină internă: “Colectează datele subiectului X din sistemele A, B, C și pregătește răspunsul până la data…”. Termenul de 30 de zile poate fi monitorizat în aplicație, care trimite remindere pe măsură ce se apropie scadența. Dacă este necesară o prelungire cu 2 luni (permise de GDPR în cazuri complexe), acest lucru poate fi de asemenea gestionat din software (cu notificare automată către persoana vizată pentru a o informa despre extinderea termenului). Șabloane de răspuns conforme: Răspunsurile la cereri trebuie să conțină anumite elemente (de exemplu, în cazul dreptului de acces, trebuie furnizată o copie a datelor și informații precum scopurile prelucrării, destinatarii, perioada de stocare etc.). Un software GDPR poate include șabloane pre-aprobate pentru răspunsuri, asigurând că nu uiți să incluzi detaliile obligatorii. Astfel, chiar și un angajat non-jurist poate genera un răspuns corect, completând doar datele variabile. Evidență și documentație automatizată: Un alt avantaj al folosirii unui “soft

citeste definitia

GDPR în România (2025): Amenzi recente și impactul asupra IMM-urilor

GDPR nu este doar “o formalitate” – este o realitate cu riscuri concrete pentru afacerile din România, inclusiv IMM-uri și antreprenori. Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a intensificat controalele și sancțiunile, dovedind că nerespectarea regulilor de protecția datelor poate costa scump orice companie. Există o tendință de sancționare consistentă, chiar dacă unele amenzi individuale pot părea mici. Pentru un IMM, însă, chiar și o amendă de câteva mii de euro reprezintă o lovitură semnificativă, pe lângă prejudiciul de reputație și efortul de remediere. Exemple de amenzi GDPR aplicate firmelor din România Pentru a înțelege mai bine riscurile, iată câteva exemple recente de încălcări GDPR sancționate de ANSPDCP, cu detalii despre cine a fost amendat, cât a costat și pentru ce fapte: Reputație și încredere afectate: Un incident de încălcare a datelor sau o sancțiune publică pot diminua încrederea clienților și partenerilor. În comunicările sale oficiale, ANSPDCP publică pe site numele operatorilor sancționați și faptele constatate, ceea ce înseamnă și publicitate negativă. În concluzie, GDPR nu mai este de mult un subiect opțional sau “doar pentru companiile mari”. În 2025, în România, s-a demonstrat că orice companie, indiferent de mărime, poate fi inspectată și sancționată dacă nu respectă protecția datelor personale. Partea pozitivă este că respectarea GDPR aduce și beneficii afacerii tale: date mai organizate, procese clare, încrederea clienților și evitarea incidentelor neplăcute. Conformitatea cu GDPR trebuie privită ca o investiție în sustenabilitatea afacerii. Fie că implementezi intern un plan riguros, fie că apelezi la servicii GDPR oferite de

citeste definitia

Pot primi amenda daca nu am banner de cookies activ pe site? [Notificare ANSPDCP]

Lipsa unui banner de cookies sau utilizarea unui sistem de consimţământ inadecvat poate să conducă la sancţiuni de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) în România. Iată ce trebuie să ştii — şi patru exemple concrete din realitate. Conform legislaţiei române (de exemplu Legea nr. 506/2004 privind comunicaţiile electronice) și normelor europene (Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR), stocarea de informaţii sau accesul la informaţii stocate pe echipamentul terminal al utilizatorului (cookie-uri, local storage etc.) este permis doar dacă: Dacă nu aveţi un sistem de consimţământ valid (banner, opţiuni de refuz, documentare), riscul este real: cookie-uri neesenţiale pot fi plasate arbitrari fără aprobare, ceea ce constituie o sancţiune contravenţională GDPR/Legea 506 şi poate duce la amendă. Exemplu recent din România: Firma de constructii amendata pentru incalcarea GDPR Nume: M…A Construct Prest SRL Amendă: 2.000 € (aproximativ) pentru divulgarea ilegală a datelor personale şi de sănătate ale unui fost angajat către o terţă persoană, care le-a folosit într-un litigiu. Motivul: A fost constatat că operatorul a transmis date precum nume, prenume, adresă, CNP, serie act identitate, funcţie, semnătură, parafă medic, afecţiuni medicale – toate fără temei legal (art. 5 alin. (1) lit. a), b), f), alin. (2), art. 6 şi art. 9 din GDPR) . În 17 noiembrie 2025, Consiliul UE a adoptat un nou regulament privind cooperarea mai rapidă între autoritățile de protecție a datelor. Scopul lui este să accelereze soluționarea plângerilor transfrontaliere GDPR și să elimine întârzierile administrative dintre autoritățile statelor membre. Dacă site-ul

citeste definitia

Publicitatea inselatoare. Ai primit notificare de la ANAF? Pot primi amenda de la ANAF pentru textele de pe site-ul firmei? [2025]

Cuvintele exagerate sau comparatiile nepotrivite iti pot aduce o amenda de la ANAF pentru publicitate inselatoare? Da! Amenda nu vine singură: aduce timp pierdut, stres și modificări în grabă pe site. Vestea bună: poți comunica comercial, convingător și 100% conform legii. În rândurile de mai jos îți arătăm ce să eviți, ce să păstrezi și cum să formulezi corect, ca să vinzi fără riscuri. Simplu, clar și aplicat — cu exemple și reguli pe care le poți implementa azi. Totuși, dacă ai primit deja înștiințarea de la ANAF, se rezolvă: răspunzi în termen, elimini imediat formulările riscante, trimiți capturi „înainte/după” și documente care probează afirmațiile (art. 9 din Legea 158/2008), iar în punctul de vedere invoci Legea prevenirii nr. 270/2017 și HG 33/2018 pentru aplicarea avertismentului la prima faptă — astfel poți evita amenda. Ce spune legea (pe scurt) Publicitatea înșelătoare este interzisă – orice mesaj care poate induce în eroare și afectează comportamentul economic al publicului sau prejudiciază un concurent. Comparațiile sunt permise doar cu reguli stricte. Trebuie să fie obiective, pe caracteristici verificabile, fără denigrare sau confuzie. ANAF poate cere dovezi pentru exactitatea afirmațiilor; dacă nu le prezinți la termen sau sunt slabe, afirmația se prezumă inexactă. Cine are competența. Legea 158/2008 desemnează Ministerul Finanțelor (prin structurile sale – regionale/DGRFP) ca autoritate care constată încălcările la art. 4 și 6 și aplică sancțiunile, fie la sesizare, fie din oficiu. ANPC are competență paralelă pe art. 6 (raport cu consumatorii). De ce îți cer documente și îți stabilesc termene.

citeste definitia

Actul privind Serviciile Digitale (DSA): Google mi-a suspendat sau sters pagina. Contestatia a fost respinsa. Pot face plangere la ANCOM in Romania?

Suspendarea conturilor de Google Maps (Business Profile) Un motiv comun pentru suspendarea profilurilor Google Business este nerespectarea ghidurilor Google, cum ar fi utilizarea unei adrese nevalide, cum ar fi cutii poștale sau adrese de birouri virtuale, sau încălcarea liniilor directoare legate de conținut. De asemenea, practicile de umplere cu cuvinte cheie sau dublarea profilurilor pentru aceeași locație sunt probleme frecvente care duc la suspendare. Exista companii ce au pagini de Google Maps cu revelanta, cu zeci sau sute de review-uri, insa Google a considerat ca acea pagina trebuie suspendata sau stearsa, chiar si dintr-un motiv neintemeiat. Google are o multime de motive prin care poate sa iti dezactiveze pagina de locatie din Maps. Poti vedea ghidul in romana pentru afacerea pe Google Maps Ce poti face daca ti s-a respins contestatia? Din fericire, fiind pe teritoriul UE, exista un mecanism superior Google dar si altor platforme, creat prin directiva europeana DSA. În ceea ce privește Regulamentul (UE) 2022/2065 privind un mediu online mai sigur și mai transparent pentru utilizatori, cunoscut și ca Digital Services Act (DSA), acesta include prevederi care permit utilizatorilor să apeleze la mecanisme de soluționare extrajudiciară a litigiilor în cazul în care au dispute cu furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele online sau motoarele de căutare precum Google. Cine solutioneaza plangerile extrajudiciare in Romania? În exercitarea atribuțiilor de coordonator al serviciilor digitale în România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM, primește, analizează, soluționează și, după caz, redirecționează către coordonatorii

citeste definitia

Cererea gresit denumita. Am gresit numele cererii de chemare in judecata. Ce fac?

Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita. Calificarea cererii in functie de continutul ei efectiv, si nu in functie de elementele formale prin care partea propune judecatii un tipar al cererii predeterminat legal, indicat prin denumire, este expresia unui pragmatism procesual – acesta este caracterizat prin caracterul activ al implicarii judecatorului in calificarea actului de procedura. Pe scurt, judecatorul va califica modul corect de incadrare al cererii de chemare in judecata, chiar daca denumirea ei este gresita, in baza princiiului rolului activ al judecatorului in aflarea adevarului (art. 22 NCPC). Aceasta regula se aplica tuturor actelor de procedura, nu doar cererii de chemare in judecata. Articole conexe pe aceeași temă Cererea de chemare în judecată – „Te dau în judecată!” (1) Întâmpinarea în procesul civil – „Te dau în judecată!” (2) Seria „Te dau în judecată” – articole esențiale privind procedura de judecată Primul termen de judecată – semnificații

citeste definitia

Prescriptia extinctiva. De cand curge prescriptia? Cand se termina?

Prescriptia extinctiva. Analiza juridica asupra prescriptiei din Noul Cod Civil. Esenţa însăşi a instituţiei prescripţiei extinctive este stingerea dreptului material la acţiune neexercitat în termenul de prescripţie. Astfel, prescripţia extinctivă este doar un mod sau o cauză legală de înlăturare (stingere) a răspunderii civile (lato sensu), iar nu un mod de stingere a dreptului subiectiv civil; acesta din urma va supravietui efectului extinctiv al prescriptiei, nefiind in sine afectat. In sistemul noului cod, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege, părţile pot să încheie convenţii privitoare la prescripţie, în special să modifice durata termenelor legale de prescripţie ori regulile de funcţionare a prescripţiei extinctive (începutul prescripţiei, suspendarea, întreruperea, calculul acesteia etc.), după cum le dictează interesele. Dreptul material la acţiune reprezinta dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forţei publice, să execute o anumită prestaţie, să respecte o anumită situaţie juridică sau să suporte orice altă sancţiune civilă, după caz. În consecinţă, prin obiectul şi efectul său, prescripţia extinctivă este un veritabil mod sau mijloc de înlăturare (încetare) a răspunderii civile, în sensul că după împlinirea termenului de prescripţie subiectul pasiv al raportului de constrângere nu mai poate fi constrâns, prin acţiune condamnatorie ori executorie, să execute prestaţia datorată sau să suporte orice altă sancţiune civilă, însă acesta nu este liberat de obligaţia ce îi incumbă, deoarece raportul juridic primar nefiind stins, el continuă să fie ţinut de obligaţia ce-i incumbă şi pe care o poate executa oricând de bunăvoie. In opinia prof. Beleiu, prescriptia este “un mod de

citeste definitia

Regulile esentiale privind prelucrarea datelor cu caracter personal conform Regulamentului 679/2016 (GDPR)

Ce este regulamentul 679/2016? Acest regulament abroga Directiva 95, ce in prezent reprezinta regulamentul general privind protectia datelor, considerat vulnerabil si slab reglementat. Noul Regulament 679/2016  (GDPR – General Data Protection Regulation) are rolul de a implementa reguli stricte si clare in privinta colectarii si utilizarii datelor cu caracter personal. Regulamentul va intra in vigoare din 25 mai 2018. Pana la aceasta data, toti actorii vizati vor trebui sa-si adapteze abordarile si procedurile conform noii legislatii cu aplicabilitate la nivel european. De ce a fost nevoie de Regulamentul 679/2016 Integrarea economică şi socială care rezultă din funcţionarea pieţei interne a condus la o creştere substanţială a fluxurilor transfrontaliere de date cu caracter personal. Schimbul de date cu caracter personal între actori publici şi privaţi, inclusiv persoane fizice, asociaţii şi întreprinderi, s-a intensificat în întreaga Uniune. Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia datelor cu caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor. Persoanele fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu caracter personal, iar securitatea juridică şi practică pentru persoane fizice, operatori economici şi autorităţi publice ar trebui să fie consolidată. Regulamentul permite statelor membre sa aiba o marja de manevra in a defini cu o mai mare precizie conditiile in care se poate face prelucrarea datelor cu caracter personal. Astfel, va

citeste definitia

Legislatie GDPR – prelucrarea datelor cu caracter personal – data protection

Regulamentul GDPR Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), Acte normative Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date Legea nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice Ordonanța de Urgență nr. 13 din 24 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice Legea nr. 272 din 29 iunie 2006 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice Legea nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic*) – Republicare Norme metodologice din 20 noiembrie 2002 pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic Ordin nr.52 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal Ordin nr.75 din 4 iunie 2002 privind stabilirea unor măsuri şi proceduri specifice care să asigure un nivel satisfăcător de protecţie a

citeste definitia

Redactare confidentialitate site/magazin online

Redactare confidentialitate site/magazin online Articole conexe pe aceeași temă Regulile esențiale privind prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR) Cum răspunzi corect cererilor persoanelor vizate Contractul la distanță – comerțul online Pot primi amendă dacă nu am banner de cookies activ pe site?

citeste definitia

Raspunderea penala a persoanei juridice

Raspunderea penala a persoanei juridice are o reglementare distincta in Codul penal, Titlul VI. Pentru a raspunde penal, adica pentru a fi subiect activ al infractiunii, persoana juridica trebuie se indeplineasca urmatoarele conditii: Existenta persoanei juridice Persoana juridica trebuie sa existe in momentul infractiunii pentru a raspunde penal. Nu pot fi subiecte active ale infractiunii acele enitati care nu a dobandit personalitate juridica pana la data comiterii infractiunii (asociatii etc.). Poate fi subiect activ al infractiunii persoana juridica aflata in proces de lichidare pana la incetarea activitatii. Potrivit art. 151 C.p., in cazul pierderii personalităţii juridice prin fuziune, absorbţie sau divizare intervenită după comiterea infracţiunii, răspunderea penală şi consecinţele acesteia se vor angaja: în sarcina persoanei juridice create prin fuziune; în sarcina persoanei juridice absorbante; în sarcina persoanelor juridice care au fost create prin divizare sau care au dobândit fracţiuni din patrimoniul persoanei divizate. În cazurile de mai sus, la individualizarea pedepsei se va ţine seama de cifra de afaceri, respectiv de valoarea activului patrimonial al persoanei juridice care a comis infracţiunea, precum şi de partea din patrimoniul acesteia care a fost transmisă fiecărei persoane juridice participante la operaţiune. Concluzionand, raspunderea penala va subzista avand ca temei continuitatea societatii (ex. SRL-ul se transforma in S.A.). Sfera persoanelor juridice care raspund penal Ca regula, raspunderea penala poate interveni pentru orice persoana juridica. Exceptii de la raspunderea penala: Statul; Autoritatile publice (autoritatile prevazute expres in Constitutie); Institutiile publice, dar numai pentru infractiunile savarsite in realizarea unei activitati ce nu poate face obiectul

citeste definitia

Inscrisul autentic. Inscrisul sub semnatura privata. Mentiunea bun si aprobat. Inceputul de dovada scrisa. Inscrisul electronic – “Probele in procesul civil” (3)

Orice scriere sau consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul sau material ori de modalitatea de conservare sau stocare. Clasificarea inscrisurilor: In functie de scopul intocmirii: Inscrisuri preconstituite – inscrisurile confectionate cu scopul de a dovedi un act juridic, cu intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu (se supun legii aplicabile la momentul intocmirii acestora); Clasificare in functie de obiect:  Originare – intocmite in vederea constatarii/modificarii unui raport juridic; Recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris originar pierdut/distrus, pentru a-l inlocui sua reinnoi (inscrisul de recunoastere sau de reinnoire a unei datorii preexistente face dovada impotriva debitorului, mostenitorilor sau succesorilor sai in drepturi, daca acestia nu dovedesc, prin aducerea documentului originar, ca recunoasterea este eronata sau inexacta. Astfel, puterea doveditoare este limitata de existenta unui act originar); Confirmative – intocmite pentru a confirma un act juridic lovit de nulitate relativa, in limita disponibilitatii partilor. Clasificare in functie de modul de intocmire: Autentice; Sub semnatura privata; Pe suport informatic; In forma electronica. Inscrisuri nepreconstituite – inscrisuri care nu au fost confectionate in scopul de a fi folosite ca mijloc de proba intr-un litigiu, dar care, intr-un mod accidental, sunt totusi utilizate pentru dovedirea raportului juridic litigios. In functie de semnarea sau nu a inscrisului: Inscrisuri semnate (semnatura pe inscris face deplina credinta cu privire la consimtamant, pana la proba contrara); Inscrisuri nesemnate; Inscrisul autentic Este inscrisul intocmit sau primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul

citeste definitia

Asa ne intelegem! – Clauza de interpretare

Art. 1266 Noul Cod civil: “Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor.” Revenind la premisa ca in viata de zi cu zi a unei afaceri, contractele sunt consacrarea juridica a operatiunilor incheiate, este foarte important ca acestea sa fie redactate in asa fel incat sa poata fi interpretate cu usurinta in caz de divergenta intre parti. Ce este si mai important este ca la aceasta redactare sa se ajunga in urma unei negocieri serioase cu privire la fiecare clauza din contract. E drept ca nu exista un contract perfect. De aceea, regula enuntata de articolul 1266 are menirea de a asigura partile ca intentia lor reala este cea care conteaza cu adevarat (intentie ce poate fi demonstrata prin numeroase mijloace de proba), ci nu termenii contractuali. Insa, pentru ca aceasta intentie sa fie usor de cunoscut, faza negocierilor joaca un rol crucial – de aici si importanta de care vorbeam mai sus. Pentru a se asigura ca litigiile sunt solutionate in conformitate cu “legea partilor” (vointa reala a partilor izvorand din contractul existent), legiuitorul a instituit mai multe reguli de interpretare a contractului (art. 1267, 1268 si 1269 Noul Cod civil). Important este ca negocierile sa fi avut loc si sa fi fost pastrate inscrisurile acestor negocieri precum schite de contract sau e-mailuri. Pentru o mai mare siguranta, va recomandam sa apelati la serviciile unui specialist (avocat, consilier juridic, notar) atat in faza negocierilor, cat si la redactarea si incheierea contractului. Articole

citeste definitia

Numai tu! – Clauza de exclusivitate

Aceasta clauza nu are un sediu fix al materiei, fiind mai degraba o clauza creata din necestiatile de practica comerciala. De cele mai multe ori, ea are ca obiect asigurarea monopolului pentru incheierea de afaceri de catre partenerul contractual al unei persoane pe un anumit teritoriu. De exemplu, daca s-ar insera o clauza de exclusivitate intr-un contract de distributie, distribuitorul ar avea dreptul de a comercializa produsul cumparat de la furnizor intr-o zona geografica, iar furnizorul n-ar mai putea vinde produse similare unui alt distribuitor care ar fi desfacut marfa in aceeasi zona geografica. A nu se confunda aceasta clauza cu clauza de neconcurenta. Prin aceasta din urma i se interzice celui care o accepta prin contract ca, pe o anumita perioada de timp prestabilita (nu mai mare de 2 ani), sa desfasoare o activitate concurenta celei anterioare. Este nevoie sa defineasca activitatea concurenta, concurentii si aria geografica unde acceptantului clauzei i se interzice sa desfasoare activitatea concurenta. De asemenea, o alta conditie este ca aceasta activitate sa fie platita. Articole conexe pe aceeași temă Clauza de confidențialitate Clauza de interpretare Excepția de neexecutare a contractului Clauzele contractuale: clauza de fuziune, clauza standard, clauzele neuzuale

citeste definitia

Nu mai spui la nimeni! – Clauza de confidentialitate

Art. 1184 Noul Cod civil: “Cand o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, cealalta parte este tinuta sa nu o divulge si sa nu o foloseasca in interes propriu, indiferent daca se incheie sau nu contractul. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea partii in culpa.” Aceasta clauza este diferita de cea din raporturile de munca, prin care angajatii se obliga sa nu divulge unor terte persoane informatii stabilite de angajator ca fiind confidentiale. Astfel, prezenta clauza de confidentialitate este cea regasita in contractele comerciale, mai ales in documentele din etapa precontractuala, adica din faza negocierilor. Informatiile confidentiale constau, de cele mai multe ori, in elemente ce confera unei firme anumite avantaje fata de concurenta. Legiuitorul protejeaza aceste elemente – in spatele carora se poate afla un volum imens de munca de cercetare – prin recunoasterea acestei obligatii legale de confidentialitate inca din faza negocierilor, cand nici macar nu exista un contract intre doua parti. Cu atat mai mult, nimic nu impiedica partile sa transforme aceasta obligatia legala intr-una contractuala, indiferent ca se afla in faza negocierilor ori in faza desfasurarii contractului. Aceasta clauza este cel mai frecvent intalnita in contractele de franciza, de esenta carora sunt informatiile confidentiale transmise francizatului de catre francizor. In situatia in care dispuneti de informatii de care nu doriti sa beneficieze si concurenta dumneavoastra, va sugeram sa inserati in fiecare contract o astfel de clauza in care sa stabiliti amanuntit atat ce informatii sunt confidentiale, cat si care este sanctiunea in

citeste definitia

Dupa fapta si rasplata – Clauza penala

Art. 1538 alin. (1) Noul Cod civil: “Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale.” Clauza penala este cel mai frecvent intalnita in contractele dintre profesionisti, asadar in circuitul comercial, unde contractele au o valoare mare si un impact semnificativ asupra vietii unei firme. De aceea, partile aleg sa se protejeze de o eventuala neexecutare, executare cu intarziere sau necorespunzatoare din partea partenerilor contractuali prin inserarea unei clauze penale. Printr-o astfel de clauza, partile stabilesc valoarea pe care va trebui sa o plateasca cel care nu isi executa obligatia sau o executa in mod defectuos, fara a mai fi necesara dovedirea unui prejudiciu de catre partea careia ii profita clauza. Asadar, rolul sau este unul dublu: de protectie impotriva riscului determinat de o eventuala neexecutare sau executare neconforma, dar si de motivare a partilor in sensul indeplinirii obligatiilor pe care si le-au asumat. Chiar si asa, valoarea penalitatii nu poate fi vadit excesiva fata de prejudiciul ce poate fi prevazut de parti la incheierea contractului. In majoritatea cazurilor, acestea stiu la ce pierderi se expun in cazul unei neexecutari ori executari neconforme din partea celeilalte parti. De aceea, cuantumul penalitatii nu poate fi cu mult mai mare decat acele pierderi. Instanta de judecata poate reduce acest cuantum. Daca va aflati in pozitia creditorului ce poate solicita atat plata penalitatii, cat si executarea silita in natura a obligatiei neexecutate, trebuie sa stiti ca nu le puteti obtine pe

citeste definitia

Intai termini tu, apoi eu! – Exceptia de neexecutare

Art. 1556 alin. (1) Noul Cod civil: “Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai.” In mod exceptional, neexecutarea unei obligatii asumate prin contract poate fi justificata, caz in care cel aflat in aceasta situatie nu poate fi tras la raspundere, deci nu poate fi obligat sa plateasca despagubiri sau penalitati. O astfel de exceptie este cea de neexecutare. Pentru a putea fi invocata, este necesara existenta unui contract sinalagmatic1, precum contractul de vanzare-cumparare. Intr-o astfel de operatiune, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul, urmand ca vanzatorul sa-i predea bunul. Astfel, vanzatorul poate invoca exceptia de neexecutare in cazul in care cumparatorul nu i-a platit pretul, desi solicita predarea bunului. Aceasta exceptie nu ar mai putea fi invocata daca vanzatorul si cumparatorul fac afaceri impreuna de multa vreme, iar vanzatorul preda mereu bunul inainte de a-i fi platit pretul de catre cumparator. Ceea ce exista intre cei doi se numeste “uzanta” si are o importanta mai mare, in cazul de fata, decat ceea ce prevede legea. La fel si pentru cazul in care, desi nu fac afaceri impreuna de mult timp, cei doi se inteleg ca vanzatorul sa-si execute primul obligatia de predare – “vointa partilor” prevaleaza iarasi asupra dispozitiilor legale privind ordinea executarii obligatiilor,

citeste definitia

Contractul la distanta – contractele incheiate in comertul online

Unul din 4 români cu acces la internet este cumpărător online, trendul fiind ascendent. Orice achiziţie online implică încheierea unui contract electronic. Dezvoltarea serviciilor societăţii informaţionale într-un spaţiu fără frontiere interne reprezintă un mijloc esenţial pentru eliminarea barierelor care despart popoarele europene. Comerţul electronic va stimula creşterea economică a întreprinderilor europene, precum şi investiţiile în inovaţii şi, de asemenea, consolidează competitivitatea întreprinderilor europene, cu condiţia ca toate persoanele să aibă acces la Internet.[1]. Legislaţia privitoare la contractele electronice este o reglementare-cadru, adresându-se numai procedurilor esenţiale, exprimând ideile directoare ale acestei activităţi, păstrându-se, astfel, o flexibilitate benefică dezvoltării viitoare. Realitatea, mai ales cea online, va fi mereu mai complexă decât capacitatea imaginativă a legiuitorului şi, de aceea, reglementările privind contractele electronice vor trebui actualizate constant. Contractul electronic este un contract la distanţă. Astfel, se supun OUG nr. 130/2000, contractul la distanţă fiind contractul de furnizare de produse sau servicii încheiat între un comerciant şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare organizat de comerciant, care utilizează exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicare la distanţă[2]. Momentul încheierii contractului la distanţă îl constituie momentul primirii mesajului de confirmare de către consumator, referitor la comanda sa, cum ar fi un e-mail sau un mesaj după finalizarea comenzii. Pe lângă multele avantaje oferite de acest tip de contracte, exista şi multe riscuri. Spre exemplu, operatorii de telefonie mobilă nu-şi mai cheamă clienţii pentru a semna un nou contract, ci doar le propun telefonic o ofertă nouă şi, printr-un simplu “Da”, ai semnat un

citeste definitia

Negocierea contractelor – Obligatia de a informa

Contractele nu ar trebui privite ca fiind simple acorduri de voință între părți, ci mai degrabă un rezultat al negocierilor. Nu este o simplă înșiruire de obligații, ci, cu riscul de a exagera, un real instrument de persuasiune prin care se clarifică drepturi și obligații contractuale. Cei mai avizi utilizatori, oamenii de afaceri, trebuie să înțeleagă în termeni simpli și direcți logica anumitor elemente precontractuale pentru a-și desfășura corect și cu încredere negocierile. De ce? Contractul este un produs al afacerii și, ca orice produs competitiv, trebuie să se vandă singur cu ajutorul oricărui element. De asemenea, nu trebuie uitate eventualele prejudicii generate celeilalte părți dacă negocierile sunt întrerupte fără un motiv justificat, după examinarea elementelor esențiale ale contractului. “Lasă că merge și așa” sau “Acum că am semnat, ce facem?” ne sunt expresii cunoscute. Legiuitorul s-a gândit că există posibilitatea ca o parte contractantă să aibă interesul de a nu informa complet cealaltă parte pentru a crea o imagine incompletă asupra beneficiilor și obligațiilor stipulate în contract, cu scopul de a avea anumite avantaje economice, profitând astfel de necalificarea sau naivitatea acestuia. Obligația de a informa presupune punerea la dispoziția partenerului de negocieri a cunoștințelor necesare pentru ca decizia consimțirii asupra încheierii contractului să nu fie viciată. Cum trebuie să informezi? Pentru stabilirea volumului și nivelului de necesitate al informației vom avea în vedere obiectul contractului și părțile contractante. Obiectul contractului. Informația oferită va fi detaliată în funcție de particularitățile tehnice ale bunului sau serviciului. În baza acestei obligații, furnizorul trebuie să ofere, după caz, instrucțiunile de utilizare sau cartea tehnică, riscuri și

citeste definitia